Rusia pregătește legislația pentru confiscarea criptomonedelor. La cât se ridică activele cripto ale rușilor

Autoritățile ruse se pregătesc legislația confiscarea în masă a criptomonedelor.

Agențiilor de anchetă ar trebui să li se permită să deschidă ”portofele” sau conturi pentru a confisca criptomonedele, a declarat Madina Dolgiyeva, reprezentant al Departamentului principal de procedură penală al Procuraturii Generale a Rusiei, relatează Interfax.

Russian authorities are preparing for mass seizure of cryptocurrency

Investigative agencies should be allowed to open cryptocurrency wallets or accounts to confiscate cryptocurrencies, said Madina Dolgiyeva, representative of the Main Criminal Procedural Department of the… pic.twitter.com/rHOubtdgo1

— NEXTA (@nexta_tv) April 8, 2023

Potrivit acesteia, nu este necesar să se facă modificări la legea de procedură penală – un decret guvernamental va fi suficient. Cu toate acestea, vor fi necesare modificări ale legii privind procedurile de executare, astfel încât, după confiscare, executorul judecătoresc să poată vinde criptomonedele.

La sfârșitul lunii ianuarie a devenit cunoscut faptul că autoritățile vor aloca până la 340 de milioane de ruble pentru a îmbunătăți sistemul de urmărire a tranzacțiilor cu criptomonede, inclusiv Bitcoin, Bitcoin Cash, Litecoin și Dogecoin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

După această îmbunătățire, agenția guvernamentală intenționează să creeze un registru, în care adresa ”portofelului” va fi legată de presupusul proprietar al acestuia.
În aprilie anul trecut, premierul rus Mișustin a declarat că activele cripto ale rușilor au depășit 10 trilioane de ruble.

#crypto #confiscare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi