Arnault, fondatorul gigantului de lux LVMH, îl lasă în urmă pe Musk. Averea miliardarului a explodat la 210 mld. dolari

Bernard Arnault, cea mai bogată persoană din lume, îşi consolidează avansul în faţa lui Elon Musk, aflat pe locul al doilea. Magnatul luxului vinde bunuri mai scumpe, în timp ce fondatorul Tesla Inc. reduce preţurile la vehiculele electrice.

Francezul care se află în spatele LVMH şi-a văzut averea crescând joi cu 12 miliarde de dolari, ajungând la aproape 210 miliarde de dolari, un nivel record şi a doua cea mai mare creştere într-o singură zi din istorie, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Musk valorează 180 de miliarde de dolari, după ce a câştigat 3,8 miliarde de dolari.

Creşterea averii lui Arnault, în vârstă de 74 de ani, a venit după ce investitorii au aplaudat vânzările trimestriale publicate de producătorul genţilor Louis Vuitton, al şampaniei Moet & Chandon şi al rochiilor Christian Dior. Acţiunile LVMH au crescut cu 5,7%, atingând un nivel record în tranzacţiile de la Paris, propulsându-l în topul primelor 10 companii din lume, cu o capitalizare de piaţă de 444 miliarde de euro (491 miliarde de dolari).

Relativ discret, Arnault – a cărui familie deţine 48% din capitalul social al LVMH – s-a alăturat la începutul acestei luni lui Musk şi lui Jeff Bezos de la Amazon.com Inc. ca fiind singurele persoane a căror avere a depăşit 200 de miliarde de dolari. El este prima persoană din afara SUA care reuşeşte această performanţă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bernard arno #LVMH #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.