Cine este acum cel mai bogat oligarh rus în ciuda sancțiunilor impuse de Occident

21 Apr. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Apr. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Numărul celor mai bogați miliardari ruși a crescut, în ciuda sancțiunilor impuse de Occident pentru a limita finanțarea războiului lui Vladimir Putin din Ucraina, potrivit clasamentului Forbes al celor mai bogați miliardari de pe planetă publicat miercuri, scrie Moscow Times. Andrei Melnicenko a devenit pentru prima dată cel mai bogat miliardar rus.
Averea totală a miliardarilor ruși a crescut de la 353 de miliarde de dolari în 2022 la 505 de miliarde de dolari în 2023, creșterea medie pe individ ridicându-se la 600 de milioane de dolari.
Între timp, numărul rușilor superbogați – cei a căror avere însumează în total peste 1 miliard de dolari – a crescut la 110 persoane, lista extinzându-se cu un număr de 22 de persoane față de anul trecut.
Acest număr ar fi putut fi și mai mare dacă cinci miliardari nu și-ar fi revocat cetățenia rusă anul trecut, potrivit Forbes.

Creșterea numărului rușilor bogați pare să crească în ciuda sancțiunilor occidentale semnificative și a unei economii rusești cu probleme.

Cu toate acestea, în 2022, prețurile mărfurilor de bază sunt constant ridicate, care sunt un factor cheie pentru averea celor mai bogați oligarhi din Rusia.

Un motiv pentru creșterea uimitoare a averilor celor mai bogați din Rusia, potrivit Forbes, a fost că lista din 2022 a fost întocmită imediat după invazia Ucrainei, pe fondul unei piețe în panică și a previziunilor îngrozitoare despre economia rusă.

Andrei Melnicenko a devenit cel mai bogat miliardar rus

1. Cel mai bogat rus, potrivit Forbes, este pentru prima dată Andrei Melnicenko, fondatorul producătorului de îngrășăminte EuroChem Group și al companiei de energie pe cărbune SUEK.

2. Pe locul doi s-a situat magnatul nichelului și al băncilor Vladimir Potantin, a cărui avere a revenit la 23,7 miliarde de dolari după ce a scăzut cu 9,7 miliarde de dolari anul trecut.
3. Vladimir Lisin, care conduce Grupul NLMK, un important producător rus de produse din oțel, este pe locul trei cu 22,1 miliarde de dolari.

Dintre cei 110 ruși de pe Lista celor mai bogați miliardari în 2023, 46 sunt în prezent sancționați de Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Europeană.

În timp ce averile lui Potanin și Lisin nu și-au revenit la nivelurile de dinainte de război, Melnicenko este mult mai bogat decât înainte de începerea conflictului.

Melnicenko a reușit, potrivit Forbes, să își crească averea datorită prețurilor mai mari la îngrășăminte, pe fondul războiului din Ucraina.

Pe lista celor mai bogați miliardari ruși din 2023 ar putea fi 115 persoane, nu 110, în schimb cinci oligarhi au renunțat la cetățenie: Iuri Milner (fonduri DST), Nikolai Storonsky (Revolut), Timur Turlov (Freedom Finance) și co-fondatorii JetBrains Serghei Dmitriev și Valentin Kipyatkov.
Nikolai Storonsky a criticat războiul Rusiei din Ucraina și a renunțat la cetățeni în octombrie 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Aug. 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:35 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.