SUA și țările G7 pregătesc lovitura de grație pentru Putin: Cea mai devastatoare izbitură pentru Rusia

După începutul invaziei lui Putin în Ucraina din 24 februarie 2022, Statele Unite și țările occidentale au impus mai multe sancțiuni care să lovească economia Rusiei, diminuându-i capacitatea de luptă a armatei.

Acum, SUA și celelalte state din grupul G7 pregătesc lovitura de grație pentru Moscova, interzicerea aproape totală a exporturilor către Rusia.

Discuțiile sunt în faza preliminară, iar finalizarea unui acord ar putea avea loc la summitul Grupului G7 din Japonia, ce se va desfășura în luna mai 2023, potrivit Bloomberg.

Unii dintre aliații cheie ai Ucrainei, inclusiv SUA, se gândesc să se apropie de interzicerea totală a majorității exporturilor către Rusia, o potențială înăsprire semnificativă a presiunii economice asupra președintelui Vladimir Putin în legătură cu războiul său.

Abordarea discutată de către trimișii diplomatici ar schimba regimul de sancțiuni existent, toate exporturile fiind interzise dacă nu sunt scutite. Dacă liderii G-7 susțin mișcarea la summit, atunci ar trebui convenit exact ceea ce ar fi exclus, medicamentele și produsele agricole – inclusiv alimentele – foarte probabil să rămână scutite.

Dar există obstacole potențial serioase în calea implementării. Pentru a intra în vigoare în UE, noile criterii ar trebui să fie adoptate de toți membrii, ceea ce ar declanșa o dezbatere dificilă, având în vedere probabila reacție a companiilor care încă exportă mărfuri în Rusia, alături de riscul de represalii din partea Moscovei.

Dacă se impune un embargo aproape total asupra exporturilor, o mare parte din fluxurile comerciale rămase din aceste țări cu Rusia s-ar evapora. Un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA a refuzat să comenteze perspectiva unei astfel de mișcări.

Până acum, sancțiunile au redus aproape la jumătate valoarea exporturilor UE și G-7 către Rusia, cu limite pentru orice, de la produse electronice la articole de lux. Asta mai lasă bunuri în valoare de 66 de miliarde de dolari din Europa, SUA, Canada și Japonia, spre Moscova potrivit Trade Data Monitor, cu sediul la Geneva.

Membrii G-7 sunt îngrijorați de faptul că este un beneficiu prea mare pentru economia lui Putin în timpul războiului, mai ales că Moscova găsește modalități de a evita sancțiunile pentru a aduce bunuri prin țări terțe. G-7 și UE au impus mai multe runde de sancțiuni, dintre care unele includ o perioadă de grație înainte de a intra în vigoare.

Rusia a răspuns sancțiunilor impunând interdicții proprii de export și tăind periodic aprovizionarea cu energie către Europa. UE ar fi deosebit de vulnerabilă la restricțiile asupra mărfurilor precum cuprul. Și o interdicție aproape totală a exporturilor către Rusia ar putea conduce Moscova și mai aproape de China, deoarece caută alternative la bunurile sancționate.

Germania, Italia și Polonia rămân primii trei exportatori europeni de bunuri către Rusia în 2022, arată datele Trade Data Monitor. În cadrul G-7, produsele non-medicine și non-agricole care ar putea fi cel mai afectate includ mașini, ciocolată, bere, încălțăminte, flori și machiaj. Exporturile din Germania spre Rusia au depășit 13 miliarde de dolari, pe când cele din România ar fi printre cele mai mici din UE către Moscova: 1 miliard de dolari.

Chiar și cu restricțiile existente, Rusia a reușit să importe unele componente americane și europene sancționate prin țări terțe. La începutul acestei luni, SUA au sancționat zeci de entități din 20 de țări pe care le-a acuzat că ajută Moscova să evite sancțiunile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #occident #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele american Donald Trump este pregătit să declanșeze o nouă ofensivă în războiul comercial global, anunțând miercuri după-amiază, în cadrul unei ceremonii programate la Casa Albă, impunerea unor tarife vamale reciproce pentru partenerii comerciali ai Statelor Unite. Noile măsuri, denumite de Trump „Ziua eliberării”, ar urma să intre în vigoare imediat după anunțul oficial, scrie Reuters.

În plus, o taxă vamală globală separată de 25% pentru importurile auto va fi aplicată începând cu 3 aprilie, a confirmat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

Trump susține de săptămâni întregi că noile tarife au scopul de a echilibra ratele vamale scăzute practicate de SUA față de cele ale altor țări și de a contracara barierele netarifare care dezavantajează exporturile americane. Deși unele surse au indicat posibilitatea unei taxe universale de 20%, oficiali din administrație au sugerat că este mai probabilă o abordare diferențiată, cu tarife aplicate individual pe țări, la niveluri ceva mai mici.

Potrivit fostului consilier comercial din primul mandat al lui Trump, numărul țărilor vizate de noile tarife ar putea depăși cele aproximativ 15 menționate anterior de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent – țări cu excedente comerciale majore față de SUA.

Bessent le-a declarat marți congresmenilor republicani că noile tarife reciproce reprezintă un „plafon” al nivelului maxim de taxe impuse și că acestea ar putea fi reduse dacă țările respective vor răspunde cerințelor administrației americane.

De la revenirea la Casa Albă, în urmă cu puțin peste zece săptămâni, Trump a reintrodus taxe vamale de 25% pentru oțel și aluminiu (extinse la produse în valoare de 150 miliarde de dolari) și a impus o taxă de 20% pentru toate importurile din China, invocând lupta împotriva fentanilului. O scutire temporară pentru mărfurile din Canada și Mexic legate de aceste tarife expiră tot miercuri.

Oficialii Casei Albe au confirmat că tarifele se vor aplica cumulativ. De exemplu, un automobil produs în Mexic care anterior era taxat cu 2,5%, va fi supus și tarifelor pentru fentanil, și celor sectoriale auto – ajungând la 52,5%, fără a include și eventualul tarif reciproc.

Pe fondul incertitudinii legate de amploarea noilor taxe, încrederea investitorilor, consumatorilor și a mediului de afaceri este în scădere. Economiștii de la Banca Rezervei Federale din Atlanta estimează că tarifele vor majora prețurile interne, afectând angajările și ritmul de creștere economică.

Piața bursieră a reacționat puternic: de la jumătatea lunii februarie, capitalizarea bursieră americană a pierdut aproape 5 trilioane de dolari. Marți, Wall Street a încheiat sesiunea în teritoriu mixt, investitorii așteptând cu nervozitate detalii despre pachetul de măsuri.

Uniunea Europeană, Canada și Mexic au anunțat deja că vor răspunde prin tarife proprii și alte măsuri de retorsiune. Premierul canadian Mark Carney și președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, au discutat marți despre planuri comune de a „contracara acțiunile comerciale nejustificate” ale Washingtonului.

„În fața unor vremuri dificile, Carney și Sheinbaum au subliniat importanța apărării competitivității nord-americane și a respectării suveranității naționale”, a transmis biroul premierului canadian.

Tot mai multe companii americane se plâng că un val de „Buy Canadian” face ca accesul produselor lor pe rafturile canadiene să devină tot mai dificil.

Trump justifică noile măsuri prin nevoia de a corecta dezechilibrele comerciale majore, acuzând decenii de acorduri de liber schimb care au afectat producătorii americani. Deficitul comercial de bunuri al SUA depășește în prezent 1,2 trilioane de dolari.

Însă economiștii avertizează că tarifele masive vor amplifica inflația și vor lovi atât economia americană, cât și economia globală. Potrivit estimărilor Yale University Budget Lab, o taxă suplimentară de 20% ar costa gospodăria americană medie cel puțin 3.400 de dolari anual.