Verificări la sânge la Air Moldova a lui Șor după anularea zborurilor! Autoritatea aeronautică intervine

Autoritatea Aeronautică Civilă inițiază un control inopinat în contextul anunțului companiei aeriane Air Moldova privind anularea tuturor zborurilor până în 25 aprilie 2023 din cauza problemelor financiare majore ale operatorului aerian.

AAC în calitate de instituție abilitată cu prerogativa de protecție a consumatorilor în domeniul aviației civile, reiterează că pasagerii ale căror zboruri au fost anulate, pot apela la telefonul consumatorului – (022) 823583 sau își pot revendica drepturile accesând acest link:https://www.caa.md/protectia-consumatorului-pasi-de-urmat-in-cazul-anularii-sau-retinerii-unui-zbor-3-561

În context, Autoritatea Aeronautică Civilă menționează că a reclamat în repetate rânduri despre deficiențele grave de ordin financiar a operatorului, depistate în cadrul activității de control. În acest sens, încă în luna noiembrie 2022 operatorului aerian (Air Moldova) i-a fost solicitat prezentarea unui Plan de acțiuni corective (PAC) care să contribuie la remedierea situației financiare precare. Însă, în schimbul prezentării unor acțiuni concrete de remediere, operatorul a contestat toate actele de control și a mers în instanță pentru a solicita anularea acestora. Pentru nerespectare solicitării AAC, operatorului aerian i s-a aplicat o sancțiune contravențională, suplimentar fiind emisă o nouă prescripție inspectorială.

Ieri Air Moldova a anunțat că anulează toate zborurile în perioada 21-25 aprile. Ulterior a venit cu un comunicat și a precizat că va opera doar zborurile de Tbilisi, Bologna și Verona.

Air Moldova a fost privatizată în toamna anului 2018 cu 50 de milioane de lei, de Civil Aviation Group, o companie fondată de doi moldoveni și compania românească Blue Air. Ultima se va retrage, însă, la nici-un an de la privatizare în condiții suspecte, cota de 49% fiind preluată de Dzintars Pomers din Letonia.

Valoarea tranzacției depășea 1,2 miliarde de lei (circa 61,5 milioane euro), dintre care 50 milioane de lei au fost transferate la bugetul de stat, restul sumei reprezintau datoriile companiei Air Moldova, pe care investitorul s-a obligat să le achite în decurs de trei ani.

În prezent, AirMoldova ar fi controlată de fugarul Ilan Șor prin companii interpuse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#controale #Air Moldova #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.