România a investit aproape jumătate de miliard de euro ca să nu înghețe Republica Moldova de frig

Investițiile pe care Transgaz le-a derulat în România, dezvoltările SNT în zona de Nord-Est, dar mai ales investițiile pe care le-am făcut în Republica Moldova, prin intermediul Vestmoldtransgaz, construcția și operaționalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău, au fost cruciale pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova într-o perioadă în care statul vecin și prieten s-a aflat în cea mai acută criză energetică din ultimii 30 de ani, a declarat Ion Sterian, directorul Transgaz într-un interviu pentru EuropaLiberă.

Potrivit lui, Transgaz a construit gazoductul Onești-Gherăești-Lețcani-Ungheni-Chișinău, care este funcțional și operațional și prin care, Republica Moldova, poate prelua gaze naturale între 1,5-2,2 miliarde mc/an.

„Trebuie amintit și faptul că Republica Moldova înmagazinează și va înmagazina gaze naturale în depozitele din România. Valoarea proiectelor de investiții și cheltuielile operaționale și investiționale realizate de SNTGN Transgaz SA România în scopul asigurării capacităților de transport gaze naturale spre Republica Moldova și interconectarea Sistemului Național de Transport gaze naturale din România cu Sistemul Național de Transport gaze naturale din Republica Moldova este de aproximativ 450 milioane Euro”, a punctat Sterian.

Din decembrie anul trecut Chișinăul nu mai importă gaze de la Gazprom. Compania de stat Energocom s-a reorientat pe piețele din vest, iar cantitatea de 5,7 milioane metri cubi a fost redirecționată malului stâng în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Transgaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.