Ucraina are o creștere de 640% a cheltuielilor militare. Cât a plusat Putin în armata Rusiei

25 Apr. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Apr. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

În contextul războiului din Ucraina provocat de Putin, se observă un fenomen îngrijorător pentru omenire: creșterea alarmantă a înarmărilor.

Institutul Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI) a dat publicității pe 24 aprilie 2023, datele referitoare la cheltuielile militare din 2022, subliniind faptul că Ucraina și-a sporit cu 640% aceste fonduri, până la 44 de miliarde de dolari. În schimb, Rusia lui Putin a ajuns la suma de 86,4 miliarde de dolari, însă creșterea a fost una mult mai mică.

În plus, cei mai mari cheltuitori din lume în domeniul înarmărilor din 2022 au fost: Statele Unite, China și Rusia, volumul acestora reprezentând 56% din totalul mondial, potrivit SIPRI.

Cheltuielile militare mondiale au crescut pentru al optulea an consecutiv în 2022 la un maxim istoric de 2240 de miliarde de dolari. De departe, cea mai puternică creștere a cheltuielilor (+13 la sută) a fost observată în Europa și a fost în mare parte cauzată de cheltuielile rusești și ucrainene. Cu toate acestea, ajutorul militar acordat Ucrainei și preocupările cu privire la o amenințare sporită din partea Rusiei au influențat puternic deciziile de cheltuieli ale multor alte state, la fel ca și tensiunile din Asia de Est.

„Creșterea continuă a cheltuielilor militare globale din ultimii ani este un semn că trăim într-o lume din ce în ce mai nesigură”, a declarat dr. Nan Tian, cercetător principal la Programul SIPRI de cheltuieli militare și producție de arme. „Statele își întăresc puterea militară ca răspuns la deteriorarea mediului de securitate, pe care nu prevăd să se îmbunătățească în viitorul apropiat.”
Cheltuielile militare ale statelor din Europa Centrală și de Vest au totalizat 345 de miliarde de dolari în 2022. În termeni reali, cheltuielile acestor state au depășit pentru prima dată cele din 1989, când Războiul Rece se încheia, și au fost cu 30% mai mari decât în 2013.

„Invazia Ucrainei a avut un impact imediat asupra deciziilor de cheltuieli militare în Europa Centrală și de Vest. Aceasta a inclus planuri multianuale de creștere a cheltuielilor din partea mai multor guverne”, a spus dr. Diego Lopes da Silva, cercetător principal la Programul SIPRI.

Unele dintre cele mai puternice creșteri au fost observate în Finlanda (+36 la sută), Lituania (+27 la sută), Suedia (+12 la sută) și Polonia (+11 la sută). Rusia și Ucraina sporesc cheltuielile militare pe măsură ce războiul continuă.

Cheltuielile militare rusești au crescut cu aproximativ 9,2% în 2022, la aproximativ 86,4 miliarde de dolari. Acest lucru a fost echivalent cu 4,1% din produsul intern brut (PIB) al Rusiei în 2022, în creștere de la 3,7% din PIB în 2021.

Cheltuielile militare ale Ucrainei au ajuns la 44,0 miliarde de dolari în 2022, mărire cu 640% față de anul precedent, aceasta a fost cea mai mare creștere pe un an a cheltuielilor militare ale unei țări înregistrată vreodată în datele SIPRI.

Ca urmare a creșterii cheltuielilor și a prejudiciilor cauzate de război asupra economiei Ucrainei, povara militară (cheltuielile militare ca pondere din PIB) a crescut la 34% din PIB în 2022, de la 3,2% în 2021.

Statele Unite rămân de departe cel mai mare cheltuitor militar din lume. Cheltuielile militare americane au ajuns la 877 de miliarde de dolari în 2022, ceea ce reprezintă 39% din totalul cheltuielilor militare globale și de trei ori mai mult decât suma cheltuită de China (292 miliarde dolari), al doilea cel mai mare cheltuitor din lume. Creșterea cu 0,7% în termeni reali a cheltuielilor SUA în 2022 ar fi fost și mai mare dacă nu ar fi fost cele mai ridicate niveluri ale inflației din 1981.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.