Moartea dolarului ar putea fi aproape, dar în niciun caz nu se va întâmpla brusc

25 Apr. 2023, 05:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Apr. 2023, 05:26 // Actual //  bani.md

Zvonurile despre moartea dolarului sunt pe atât de exagerate cu atât sunt mai des repetate, este de părere Niall Ferguson într-un editorial pentru Bloomberg.

„Mă întreb de ce fiecare ţară trebuie să tranzacţioneze cu dolar. … Cine a decis că este dolarul după dispariţia etalonului aur? … Astăzi, ţările trebuie să aibă dolari pentru a exporta, când ar putea face asta în propriile monede.”

Citatul în cauză este al lui Luiz Inácio Lula da Silva, preşedintele Braziliei. Cuvintele lui Lula mi-au adus imediat în minte gândurile unui alt preşedinte în urmă cu mai bine de jumătate de secol:

„Convenţia prin care dolarul primeşte o valoare ca monedă internaţională nu se mai bazează pe scopul său iniţial. … Faptul că multe state acceptă dolari … pentru a compensa deficitele americane, au permis Statelor Unite să fie îndatorate în mod gratuit faţă de ţări străine.”

Vorbitorul de atunci a fost preşedintele Charles de Gaulle, iar data a fost 4 februarie 1965. Totodadtă, ministrul său de finanţe Valéry Giscard d’Estaing, a inventat expresia memorabilă „privilegiu exorbitant”, referindu-se la statutul dolarului.

Să fii sătul de dominaţia puternicului dolar este, cu alte cuvinte, o tradiţie veche. Într-adevăr, este o temă atât de recurentă a jurnalismului financiar încât se pot identifica cicluri în utilizarea expresiei „privilegiu exorbitant”. Vârfurile recente, conform Google, au fost în 2007, 2011 şi 2014.

„Pregătiţi-vă pentru o lume valutară multipolară” a fost mesajul lui Gillian Tett într-un articol recent al Financial Times. La începutul acestei luni, în timp ce preşedintele chinez Xi Jinping se afla la Moscova, Vladimir Putin s-a angajat să adopte renminbi pentru „plăţile între Rusia şi ţările din Asia, Africa şi America Latină” pentru a reduce expunerea Rusiei la activele „toxice” în dolari.

Deci, să aruncăm o privire mai atentă asupra datelor. Este adevărat că, măsurat în mod convenţional, dolarul reprezintă acum o pondere mai mică din rezervele internaţionale decât în 1999, în scădere de la puţin peste 70% la 59%.

Principala schimbare care a avut loc începând cu anii 1990 este că euro a devenit a doua monedă de rezervă a lumii. Acelaşi lucru este valabil şi pentru emiterea de datorii internaţionale, împrumuturi şi plăţile globale prin sistemul Swift: în fiecare domeniu (în special în ultimul) euro s-a împământenit în mod clar.

Faptul că ţările din zona euro s-au alăturat americanilor pentru a impune sancţiuni financiare Rusiei slăbeşte foarte mult argumentul conform căruia SUA abuzează de sancţiuni care în cele din urmă subminează dominaţia dolarului. După cum notează Setser, invazia Ucrainei şi sancţiunile ulterioare nu par să fi avut un efect perceptibil asupra alocării rezervelor, chiar dacă luaţi în considerare diferitele fonduri suverane, care acumulează şi active în valută străină. Chinezii şi-au mărit efectiv deţinerile de aşa-numite obligaţiuni „agency” emise de entităţi guvernamentale americane, cum ar fi Federal Housing Administration şi Government National Mortgage Association.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a evitat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor cu privire la emisiunile corporative (atragerea unui împrumut de la pe piața de capital n.a), în condițiile în care în vara anului curent compania a creditat statul cu 361 de milioane de lei. Întrebat de ce societatea intenționează să se împrumute de pe piața de capital, după ce anterior a investit sume importante în titluri de stat, Buzatu le-a cerut reprezentanților presei să transmită întrebările în scris.

„Orice întrebări, dacă mai aveți suplimentar, vă rog frumos să ne scrieți”, a răspuns Buzatu, fără să ofere explicații pe fondul subiectului.

Jurnaliștii au încercat să afle cum se explică intenția Energocom de a emite obligațiuni corporative, în condițiile în care compania a plasat anterior bani în valori mobiliare de stat. Întrebările au vizat inclusiv o eventuală legătură dintre aceste operațiuni financiare și tariful la gazele naturale, însă directorul nu a oferit un răspuns concret în schimbul de replici dintre acesta și jurnalist.

Subiectul apare după ce s-a aflat că Energocom a investit 361 de milioane de lei în valori mobiliare de stat în primul semestru al anului 2026, fără ca societatea să facă publice detalii privind maturitatea instrumentelor financiare și randamentele obținute.

Anterior, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, Buzatu a confirmat efectuarea unor plasamente temporare, dar a refuzat să precizeze pentru ce perioadă au fost investiți banii și ce dobânzi a încasat compania.

„Am făcut acest plasament temporar”, a declarat atunci șeful Energocom, precizând că este vorba despre perioade scurte.

Întrebat despre durata exactă a investițiilor, acesta a invocat caracterul intern al operațiunilor financiare.

„Cu referire la aspectele respective, eu nu vă pot comunica lucrurile astea. Sunt chestii trezoreriale, interne”, a explicat Buzatu.

Întrebările privind gestionarea resurselor financiare ale Energocom apar într-un context sensibil pentru consumatori, după ce compania a solicitat majorarea tarifului reglementat la gazele naturale de la 14,41 lei la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.

Totodată, Energocom a anunțat semnarea unui memorandum pentru explorarea posibilității de a emite obligațiuni corporative. Compania a precizat anterior că eventuala finanțare ar urma să fie destinată diversificării surselor de capital și susținerii proiectelor investiționale, nu achiziției de gaze naturale, și că inițiativa nu ar avea impact asupra tarifelor.

Discuțiile despre transparența financiară a companiei vin și pe fundalul veniturilor conducerii Energocom. Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, Eugeniu Buzatu a încasat aproape 1,2 milioane de lei din salariu, sporuri și premii, la care s-au adăugat aproximativ 36.000 de lei în diurne și peste 14.000 de lei în tichete de masă.