Care vor fi mega-orașele lumii în 2050

28 Apr. 2023, 16:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Apr. 2023, 16:48 // Actual //  bani.md

Până în 2050, 70% din populația lumii va locui în orașe, față de 54%, care era procentul populației globale care locuia la oraș în 2020, conform raportului Institutului pentru Economie și Pace (IEA).

Această creștere este determinată atât de natalitatea pozitivă globală, cât și de o continuă migrație către urbanizare, în special spre așa-numitele “mega-orașe” – metropole care au peste 10 milioane de locuitori.

IEA enumeră câteva motive pentru care crește urbanizarea pe plan global.

Un exemplu este capitala Republicii Democrate Congo, Kinshasa, unde factorii care împing oamenii departe de zonele rurale includ acte frecvente de violență pe fondul lipsei poliției și, în general, lipsa securității, prezența grupurilor criminale, degradarea ecologică și faptul că terenurile agricole disponibile nu sunt suficiente pentru a hrăni întreaga populație din zonele respective.

În paralel, un factor pozitiv care atrage populația înspre orașe este creșterea standardului de viață în zonele urbane.

În prezent există 33 de mega-orașe în întreaga lume. Dintre acestea, Tokyo (37,3 milioane), Delhi (32,3 milioane), Shanghai (28,7 milioane), Dhaka (22,6 milioane), São Paulo (22,5 milioane) și Mexico (22,1 milioane) se numără printre cele mai populare.

Până în 2050, încă 14 orașe urmează să se alăture acestei liste, cu o populație totală de aproximativ 213 milioane.

Noua ordine va fi: Delhi (49,6 milioane), Dhaka (34,6 milioane), Tokyo (32,6 milioane), Cairo (32,6 milioane) și Mumbai (32,4 milioane).

Conform AXA, se așteaptă ca Manila din Filipine și Bangalore din India să înregistreze o creștere a PIB-ului de aproape 150% până la sfârșitul deceniului, iar aceasta vine cu creșterea populației, încurajând în paralel creșterea natalității.

Africa este singura regiune din lume care se estimează să înregistreze o creștere puternică a populației până la sfârșitul secolului, conform Pew Research Center, în timp ce ratele de creștere a populației din celelalte regiuni ale globului vor începe să scadă.

Graficul alăturat, pregătit de Statista, arată mega-orașele africane care vor înregistra cele mai mari creșteri ale ratei populației până în 2050: Dar es Salaam (16,4 milioane de locuitori estimați până în 2050), Luanda (14,6 milioane de locuitori), Khartoum (11,2 milioane) și Nairobi (10,4 milioane).

Mega-orașele care până în 2050 vor înregistra scăderi ale dimensiunii populației sunt, potrivit Statista, Moscova (-3%),Osaka (-12%) și Tokyo (-12%). În ciuda scăderii semnificative a numărului locuitorilor din Tokyo (din cauza îmbătrânirii populației și a scăderii ratei de natalitate), orașul va rămâne pe locul al patrulea în clasamentul celor mai populate mega-orașe din lume în 2050.

Cele 33 de orașe care au atins deja statutul de mega-orașe sunt următoarele: Delhi, Dhaka, Cairo, Tokyo, Mumbai, Shanghai, Kinshasa, Lagos, Karachi, Mexico, São Paulo, Beijing, Calcutta, New York, Manila, Lahore, Bangalore, Chongqing, Buenos Aires, Osaka, Hyderabad, Tianjin, Guangzhou, Los Angeles, Rio de Janeiro, Bangkok, Jakarta, Shenzhen, Lima, Paris și Moscova.

Este important de notat că diferite surse prezintă statistici diferite și că, în special în cazul prognozelor, situațiile se pot schimba. De exemplu, în timp ce Organizația Națiunilor Unite a prezis inițial că India va depăși China și în 2027 va deveni țara cu cea mai mare populație, se crede că acest lucru s-a întâmplat deja în această lună – aprilie 2023.

În ceea ce privește statutul de mega-oraș, conform datelor ONU din 2018, mai multe orașe, inclusiv Kuala Lumpur din Malaezia și Wuhan din China, vor fi incluse în listă până în 2035.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.