Care vor fi mega-orașele lumii în 2050

28 Apr. 2023, 16:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Apr. 2023, 16:48 // Actual //  bani.md

Până în 2050, 70% din populația lumii va locui în orașe, față de 54%, care era procentul populației globale care locuia la oraș în 2020, conform raportului Institutului pentru Economie și Pace (IEA).

Această creștere este determinată atât de natalitatea pozitivă globală, cât și de o continuă migrație către urbanizare, în special spre așa-numitele “mega-orașe” – metropole care au peste 10 milioane de locuitori.

IEA enumeră câteva motive pentru care crește urbanizarea pe plan global.

Un exemplu este capitala Republicii Democrate Congo, Kinshasa, unde factorii care împing oamenii departe de zonele rurale includ acte frecvente de violență pe fondul lipsei poliției și, în general, lipsa securității, prezența grupurilor criminale, degradarea ecologică și faptul că terenurile agricole disponibile nu sunt suficiente pentru a hrăni întreaga populație din zonele respective.

În paralel, un factor pozitiv care atrage populația înspre orașe este creșterea standardului de viață în zonele urbane.

În prezent există 33 de mega-orașe în întreaga lume. Dintre acestea, Tokyo (37,3 milioane), Delhi (32,3 milioane), Shanghai (28,7 milioane), Dhaka (22,6 milioane), São Paulo (22,5 milioane) și Mexico (22,1 milioane) se numără printre cele mai populare.

Până în 2050, încă 14 orașe urmează să se alăture acestei liste, cu o populație totală de aproximativ 213 milioane.

Noua ordine va fi: Delhi (49,6 milioane), Dhaka (34,6 milioane), Tokyo (32,6 milioane), Cairo (32,6 milioane) și Mumbai (32,4 milioane).

Conform AXA, se așteaptă ca Manila din Filipine și Bangalore din India să înregistreze o creștere a PIB-ului de aproape 150% până la sfârșitul deceniului, iar aceasta vine cu creșterea populației, încurajând în paralel creșterea natalității.

Africa este singura regiune din lume care se estimează să înregistreze o creștere puternică a populației până la sfârșitul secolului, conform Pew Research Center, în timp ce ratele de creștere a populației din celelalte regiuni ale globului vor începe să scadă.

Graficul alăturat, pregătit de Statista, arată mega-orașele africane care vor înregistra cele mai mari creșteri ale ratei populației până în 2050: Dar es Salaam (16,4 milioane de locuitori estimați până în 2050), Luanda (14,6 milioane de locuitori), Khartoum (11,2 milioane) și Nairobi (10,4 milioane).

Mega-orașele care până în 2050 vor înregistra scăderi ale dimensiunii populației sunt, potrivit Statista, Moscova (-3%),Osaka (-12%) și Tokyo (-12%). În ciuda scăderii semnificative a numărului locuitorilor din Tokyo (din cauza îmbătrânirii populației și a scăderii ratei de natalitate), orașul va rămâne pe locul al patrulea în clasamentul celor mai populate mega-orașe din lume în 2050.

Cele 33 de orașe care au atins deja statutul de mega-orașe sunt următoarele: Delhi, Dhaka, Cairo, Tokyo, Mumbai, Shanghai, Kinshasa, Lagos, Karachi, Mexico, São Paulo, Beijing, Calcutta, New York, Manila, Lahore, Bangalore, Chongqing, Buenos Aires, Osaka, Hyderabad, Tianjin, Guangzhou, Los Angeles, Rio de Janeiro, Bangkok, Jakarta, Shenzhen, Lima, Paris și Moscova.

Este important de notat că diferite surse prezintă statistici diferite și că, în special în cazul prognozelor, situațiile se pot schimba. De exemplu, în timp ce Organizația Națiunilor Unite a prezis inițial că India va depăși China și în 2027 va deveni țara cu cea mai mare populație, se crede că acest lucru s-a întâmplat deja în această lună – aprilie 2023.

În ceea ce privește statutul de mega-oraș, conform datelor ONU din 2018, mai multe orașe, inclusiv Kuala Lumpur din Malaezia și Wuhan din China, vor fi incluse în listă până în 2035.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală