Care vor fi mega-orașele lumii în 2050

Până în 2050, 70% din populația lumii va locui în orașe, față de 54%, care era procentul populației globale care locuia la oraș în 2020, conform raportului Institutului pentru Economie și Pace (IEA).

Această creștere este determinată atât de natalitatea pozitivă globală, cât și de o continuă migrație către urbanizare, în special spre așa-numitele “mega-orașe” – metropole care au peste 10 milioane de locuitori.

IEA enumeră câteva motive pentru care crește urbanizarea pe plan global.

Un exemplu este capitala Republicii Democrate Congo, Kinshasa, unde factorii care împing oamenii departe de zonele rurale includ acte frecvente de violență pe fondul lipsei poliției și, în general, lipsa securității, prezența grupurilor criminale, degradarea ecologică și faptul că terenurile agricole disponibile nu sunt suficiente pentru a hrăni întreaga populație din zonele respective.

În paralel, un factor pozitiv care atrage populația înspre orașe este creșterea standardului de viață în zonele urbane.

În prezent există 33 de mega-orașe în întreaga lume. Dintre acestea, Tokyo (37,3 milioane), Delhi (32,3 milioane), Shanghai (28,7 milioane), Dhaka (22,6 milioane), São Paulo (22,5 milioane) și Mexico (22,1 milioane) se numără printre cele mai populare.

Până în 2050, încă 14 orașe urmează să se alăture acestei liste, cu o populație totală de aproximativ 213 milioane.

Noua ordine va fi: Delhi (49,6 milioane), Dhaka (34,6 milioane), Tokyo (32,6 milioane), Cairo (32,6 milioane) și Mumbai (32,4 milioane).

Conform AXA, se așteaptă ca Manila din Filipine și Bangalore din India să înregistreze o creștere a PIB-ului de aproape 150% până la sfârșitul deceniului, iar aceasta vine cu creșterea populației, încurajând în paralel creșterea natalității.

Africa este singura regiune din lume care se estimează să înregistreze o creștere puternică a populației până la sfârșitul secolului, conform Pew Research Center, în timp ce ratele de creștere a populației din celelalte regiuni ale globului vor începe să scadă.

Graficul alăturat, pregătit de Statista, arată mega-orașele africane care vor înregistra cele mai mari creșteri ale ratei populației până în 2050: Dar es Salaam (16,4 milioane de locuitori estimați până în 2050), Luanda (14,6 milioane de locuitori), Khartoum (11,2 milioane) și Nairobi (10,4 milioane).

Mega-orașele care până în 2050 vor înregistra scăderi ale dimensiunii populației sunt, potrivit Statista, Moscova (-3%),Osaka (-12%) și Tokyo (-12%). În ciuda scăderii semnificative a numărului locuitorilor din Tokyo (din cauza îmbătrânirii populației și a scăderii ratei de natalitate), orașul va rămâne pe locul al patrulea în clasamentul celor mai populate mega-orașe din lume în 2050.

Cele 33 de orașe care au atins deja statutul de mega-orașe sunt următoarele: Delhi, Dhaka, Cairo, Tokyo, Mumbai, Shanghai, Kinshasa, Lagos, Karachi, Mexico, São Paulo, Beijing, Calcutta, New York, Manila, Lahore, Bangalore, Chongqing, Buenos Aires, Osaka, Hyderabad, Tianjin, Guangzhou, Los Angeles, Rio de Janeiro, Bangkok, Jakarta, Shenzhen, Lima, Paris și Moscova.

Este important de notat că diferite surse prezintă statistici diferite și că, în special în cazul prognozelor, situațiile se pot schimba. De exemplu, în timp ce Organizația Națiunilor Unite a prezis inițial că India va depăși China și în 2027 va deveni țara cu cea mai mare populație, se crede că acest lucru s-a întâmplat deja în această lună – aprilie 2023.

În ceea ce privește statutul de mega-oraș, conform datelor ONU din 2018, mai multe orașe, inclusiv Kuala Lumpur din Malaezia și Wuhan din China, vor fi incluse în listă până în 2035.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mărime #populație #orase

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului au scăzut miercuri, pe măsură ce noile date privind creșterea stocurilor de țiței din Statele Unite au intensificat îngrijorările legate de un posibil exces de ofertă. Totuși, declinul a fost limitat de înăsprirea pieței carburanților, pe fondul atacurilor repetate asupra infrastructurii petroliere rusești, scrie Reuters.

Cotațiile Brent au scăzut cu 71 de cenți (1%), ajungând la 64,18 dolari barilul, după un avans de 1,1% în sesiunea precedentă. Contractele WTI au pierdut 63 de cenți (1%), tranzacționându-se la 60,11 dolari barilul, după ce marți urcaseră cu 1,4%.

Potrivit datelor Asociației Americane a Petrolului (API), stocurile de țiței din SUA au crescut cu 4,45 milioane de barili în săptămâna încheiată pe 14 noiembrie. Rezervelor de benzină li s-au adăugat 1,55 milioane de barili, iar cele de distilate au crescut cu 577.000 de barili.

„Per ansamblu, raportul este unul destul de bearish”, au comentat analiștii ING, care avertizează totuși că piața rămâne mult mai preocupată de riscurile de întrerupere a livrărilor decât de un eventual surplus.

Marți, prețurile au crescut pe fondul restrângerii pieței de motorină, cauzată de scăderea exporturilor rusești, a explicat analistul PVM John Evans.

Sancțiunile americane împotriva Rosneft și Lukoil, cu termen-limită 21 noiembrie pentru încetarea tuturor tranzacțiilor cu cei doi giganți ruși, au redus deja veniturile Moscovei din petrol și vor diminua volumele de export, potrivit Departamentului Trezoreriei SUA. Cumpărători din China și India au început deja să se reorienteze către alți furnizori.

Temerile legate de oferta rusească se ciocnesc însă cu prognozele analiștilor, care susțin că producția globală depășește cererea actuală — presiune suplimentară asupra prețurilor.

După atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice și portuare a Rusiei, marjele de profit pentru motorină au explodat în Europa, atingând marți cel mai ridicat nivel din septembrie 2023, pe fondul creșterii marjelor de rafinare la nivel global.

Datele oficiale privind stocurile americane vor fi publicate în cursul zilei de miercuri. Opt analiști chestionați de Reuters estimează, în medie, o scădere a rezervelor cu aproximativ 600.000 de barili în săptămâna încheiată pe 14 noiembrie.