Care este povestea celui mai nou miliardar al planetei, cel care a creat revoluţia ChatGPT?

Succesul lui Samuel Altman în lumea tehnologiei a început cu un computer primit de la părinţi în copilărie, iar la nici 35 de ani a reuşit să ajungă în topul celor mai influenţi oameni din lume. Care este povestea celui mai nou miliardar al planetei?

Născut în 1985, în Chicago, Illinois, Samuel Harris Altman a primit primul computer la vârsta de 8 ani, iar noua achiziţie i-a captat imediat interesul. Pasiunea sa pentru tehnologie a continuat să crească de-a lungul anilor, aşa că în momentul alegerii facultăţii a decis să studieze informatica la universitatea Stanford.

În 2005 a renunţat însă la cursuri pentru a fonda, la doar 19 ani, Loopt, business prin care a lansat o aplicaţie bazată pe locaţia utilizatorilor. Compania a înregistrat un interes rapid din partea investitorilor, reuşind să obţină finanţări de peste
30 de milioane de dolari. Succesul afacerii a durat însă doar câţiva ani, în 2012 fiind închisă şi cumpărată de Green Dot Corporation într-o tranzacţie de peste 43 de milioane de dolari.

Cu un an înainte, Altman descoperise deja o altă traiectorie de interes – cea de investitor – şi începuse activitatea ca partener în acceleratorul de start-up-uri Y Combinator, aflat în spatele unor start-up-uri de success precum AirBNB şi Dropbox.

În 2019 a părăsit Y Combinator pentru a se focusa pe rolul de CEO al OpenAI, un start-up fondat în 2015, alături de investitori şi companii de talie mondială, ca Elon Musk, Peter Thiel, Microsoft, Amazon Web Services şi nu numai. 2023 avea să fie însă anul în care numele businessului a ajuns pe buzele tuturor, după ce OpenAI a lansat programul de inteligenţă artificială ChatGBT, capabil să realizeze taskuri complexe, inclusiv scrierea de poezii, partituri ori linii de cod, stârnind o întreagă isterie în toată lumea. Succesul noului chatbot a atras nu doar faima companiei, ci i-a adus antreprenorului şi statutul de miliardar, după ce start-up-ul a reuşit să atragă, din partea Microsoft, o finanţare în urma căreia a fost evaluat la 30 de miliarde de dolari.

De-a lungul anilor, Altman a primit şi numeroase recunoaşteri, fiind inclus, printre altele, în topurile Cei mai buni tineri antreprenori din tehnologie (Businessweek, 2008), 30 Under 30 (Forbes, 2015) şi 100 cei mai influenţi oamneni din lume (Time, 2023). Antreprenorul este, totodată, preşedinte al boardului în Helion şi Oklo, două companii de energie nucleară, iar în 2020 a cofondat şi un business în crypto, Worldcoin.

Carte de vizită

1. S-a născut pe 22 aprilie 1985 în Chicago, Illinois;

2. A absolvit cursurile şcolii John Burroughs şi a studiat, pentru o perioadă, informatica la Standford;

3. A cofondat mai multe companii, printre care Loopt, Worldcoin şi OpenAI;

4. În 2023, odată cu succesul ChatGBT, a devenit miliardar;

5. Este, totodată, preşedinte al boardului în Helion şi Oklo, două companii de energie nucleară

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#secret #miliardar #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.