Care este povestea celui mai nou miliardar al planetei, cel care a creat revoluţia ChatGPT?

Succesul lui Samuel Altman în lumea tehnologiei a început cu un computer primit de la părinţi în copilărie, iar la nici 35 de ani a reuşit să ajungă în topul celor mai influenţi oameni din lume. Care este povestea celui mai nou miliardar al planetei?

Născut în 1985, în Chicago, Illinois, Samuel Harris Altman a primit primul computer la vârsta de 8 ani, iar noua achiziţie i-a captat imediat interesul. Pasiunea sa pentru tehnologie a continuat să crească de-a lungul anilor, aşa că în momentul alegerii facultăţii a decis să studieze informatica la universitatea Stanford.

În 2005 a renunţat însă la cursuri pentru a fonda, la doar 19 ani, Loopt, business prin care a lansat o aplicaţie bazată pe locaţia utilizatorilor. Compania a înregistrat un interes rapid din partea investitorilor, reuşind să obţină finanţări de peste
30 de milioane de dolari. Succesul afacerii a durat însă doar câţiva ani, în 2012 fiind închisă şi cumpărată de Green Dot Corporation într-o tranzacţie de peste 43 de milioane de dolari.

Cu un an înainte, Altman descoperise deja o altă traiectorie de interes – cea de investitor – şi începuse activitatea ca partener în acceleratorul de start-up-uri Y Combinator, aflat în spatele unor start-up-uri de success precum AirBNB şi Dropbox.

În 2019 a părăsit Y Combinator pentru a se focusa pe rolul de CEO al OpenAI, un start-up fondat în 2015, alături de investitori şi companii de talie mondială, ca Elon Musk, Peter Thiel, Microsoft, Amazon Web Services şi nu numai. 2023 avea să fie însă anul în care numele businessului a ajuns pe buzele tuturor, după ce OpenAI a lansat programul de inteligenţă artificială ChatGBT, capabil să realizeze taskuri complexe, inclusiv scrierea de poezii, partituri ori linii de cod, stârnind o întreagă isterie în toată lumea. Succesul noului chatbot a atras nu doar faima companiei, ci i-a adus antreprenorului şi statutul de miliardar, după ce start-up-ul a reuşit să atragă, din partea Microsoft, o finanţare în urma căreia a fost evaluat la 30 de miliarde de dolari.

De-a lungul anilor, Altman a primit şi numeroase recunoaşteri, fiind inclus, printre altele, în topurile Cei mai buni tineri antreprenori din tehnologie (Businessweek, 2008), 30 Under 30 (Forbes, 2015) şi 100 cei mai influenţi oamneni din lume (Time, 2023). Antreprenorul este, totodată, preşedinte al boardului în Helion şi Oklo, două companii de energie nucleară, iar în 2020 a cofondat şi un business în crypto, Worldcoin.

Carte de vizită

1. S-a născut pe 22 aprilie 1985 în Chicago, Illinois;

2. A absolvit cursurile şcolii John Burroughs şi a studiat, pentru o perioadă, informatica la Standford;

3. A cofondat mai multe companii, printre care Loopt, Worldcoin şi OpenAI;

4. În 2023, odată cu succesul ChatGBT, a devenit miliardar;

5. Este, totodată, preşedinte al boardului în Helion şi Oklo, două companii de energie nucleară

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#secret #miliardar #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi