Care este povestea celui mai nou miliardar al planetei, cel care a creat revoluţia ChatGPT?

Succesul lui Samuel Altman în lumea tehnologiei a început cu un computer primit de la părinţi în copilărie, iar la nici 35 de ani a reuşit să ajungă în topul celor mai influenţi oameni din lume. Care este povestea celui mai nou miliardar al planetei?

Născut în 1985, în Chicago, Illinois, Samuel Harris Altman a primit primul computer la vârsta de 8 ani, iar noua achiziţie i-a captat imediat interesul. Pasiunea sa pentru tehnologie a continuat să crească de-a lungul anilor, aşa că în momentul alegerii facultăţii a decis să studieze informatica la universitatea Stanford.

În 2005 a renunţat însă la cursuri pentru a fonda, la doar 19 ani, Loopt, business prin care a lansat o aplicaţie bazată pe locaţia utilizatorilor. Compania a înregistrat un interes rapid din partea investitorilor, reuşind să obţină finanţări de peste
30 de milioane de dolari. Succesul afacerii a durat însă doar câţiva ani, în 2012 fiind închisă şi cumpărată de Green Dot Corporation într-o tranzacţie de peste 43 de milioane de dolari.

Cu un an înainte, Altman descoperise deja o altă traiectorie de interes – cea de investitor – şi începuse activitatea ca partener în acceleratorul de start-up-uri Y Combinator, aflat în spatele unor start-up-uri de success precum AirBNB şi Dropbox.

În 2019 a părăsit Y Combinator pentru a se focusa pe rolul de CEO al OpenAI, un start-up fondat în 2015, alături de investitori şi companii de talie mondială, ca Elon Musk, Peter Thiel, Microsoft, Amazon Web Services şi nu numai. 2023 avea să fie însă anul în care numele businessului a ajuns pe buzele tuturor, după ce OpenAI a lansat programul de inteligenţă artificială ChatGBT, capabil să realizeze taskuri complexe, inclusiv scrierea de poezii, partituri ori linii de cod, stârnind o întreagă isterie în toată lumea. Succesul noului chatbot a atras nu doar faima companiei, ci i-a adus antreprenorului şi statutul de miliardar, după ce start-up-ul a reuşit să atragă, din partea Microsoft, o finanţare în urma căreia a fost evaluat la 30 de miliarde de dolari.

De-a lungul anilor, Altman a primit şi numeroase recunoaşteri, fiind inclus, printre altele, în topurile Cei mai buni tineri antreprenori din tehnologie (Businessweek, 2008), 30 Under 30 (Forbes, 2015) şi 100 cei mai influenţi oamneni din lume (Time, 2023). Antreprenorul este, totodată, preşedinte al boardului în Helion şi Oklo, două companii de energie nucleară, iar în 2020 a cofondat şi un business în crypto, Worldcoin.

Carte de vizită

1. S-a născut pe 22 aprilie 1985 în Chicago, Illinois;

2. A absolvit cursurile şcolii John Burroughs şi a studiat, pentru o perioadă, informatica la Standford;

3. A cofondat mai multe companii, printre care Loopt, Worldcoin şi OpenAI;

4. În 2023, odată cu succesul ChatGBT, a devenit miliardar;

5. Este, totodată, preşedinte al boardului în Helion şi Oklo, două companii de energie nucleară

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#secret #miliardar #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.