Țările din Europa cu cel mai mare nivel de pesticide în alimente

Reziduurile de pesticide găsite în alimente sunt în creștere în toată Europa. Asta arată ultimul raport realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) pe baza datelor privind prezența acestor substanțe în alimente, dintr-un total de 87.863 de probe colectate în UE.

Nivelul de pesticide din alimente a crescut în toată Europa, inclusiv în produsele din România. În elaborarea studiului cercetătorii au analizat datele obținute printr-un program cu suficiente mostre reprezentative pentru expunerea generală a consumatorilor din toată Uniunea Europeană în ultimii ani.

La nivelul UE tendința generală este aceea de creștere a reziduurilor de pesticide în alimente, peste limitele legale. Este ceea ce reiese din ultimul raport realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) pe baza datelor privind prezența acestor substanțe în alimente, dintr-un total de 87.863 de probe colectate în UE.

Unde se folosesc cele mai multe pesticide

În Italia, din 1.492 de probe analizate, rata de neconformitate este de 0,4%. În Spania, unde au fost analizate 800 de probe, aceasta crește la 1,38%. Franța, unde au fost analizate 2.098 de probe, se oprește la 0,24%. Germania este mai rău. Din cele 2.060 de probe analizate de Berlin, 1,12% s-au dovedit a depăși limitele de substanţe interzise. În medie în Uniunea Europeană, rata de neconformitate este de 1,3%.

Verificarea, completată cu o hartă interactivă, a fost realizată grație programului de control specific coordonat de UE, care a constatat, per total, că 97,9% dintre eșantioane se încadrau în limitele stabilite de legislația UE.

Programul preia mostre aleatorii din 12 produse alimentare. Pentru anul 2021, în domeniul fructelor și legumelor, acestea au fost: vinete, banane, broccoli, grapefruit, pepeni, ardei și struguri de masă. La acestea se adaugă: ciuperci de cultură, ulei de măsline virgin, grâu, grăsime de bovină și ouă de găină.

295 de eșantioane s-au dovedit a fi ”interzise” la nivel european

Dintre probele analizate în cadrul programului coordonat: în total, 295 de eșantioane s-au dovedit a fi ”interzise” la nivel european, adică 2,1% conțineau reziduuri peste nivelurile permise.

Programul folosește coșuri cu aceleași produse pe o pe o perioadă de studiu de trei ani, astfel încât să poată fi identificate tendințele ascendente sau descendente. Datorită acestui sistem, a reieșit că tendința reziduurilor de pesticide este în creștere, trecând de la 1,4% în 2018, la 2,1% în 2021.

În acel an, statele membre au atras atenția asupra prezenței crescute a reziduurilor de pesticide în grapefruit importat din ţările europene, motiv pentru care Comisia Europeană a sporit controalele la frontieră. Rezultatele elaborate de EFSA derivă din programele de monitorizare derulate de statele membre și Norvegia, informează agrifoodtoday.it.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pesticide #alimente #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.