Țările din Europa cu cel mai mare nivel de pesticide în alimente

Reziduurile de pesticide găsite în alimente sunt în creștere în toată Europa. Asta arată ultimul raport realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) pe baza datelor privind prezența acestor substanțe în alimente, dintr-un total de 87.863 de probe colectate în UE.

Nivelul de pesticide din alimente a crescut în toată Europa, inclusiv în produsele din România. În elaborarea studiului cercetătorii au analizat datele obținute printr-un program cu suficiente mostre reprezentative pentru expunerea generală a consumatorilor din toată Uniunea Europeană în ultimii ani.

La nivelul UE tendința generală este aceea de creștere a reziduurilor de pesticide în alimente, peste limitele legale. Este ceea ce reiese din ultimul raport realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) pe baza datelor privind prezența acestor substanțe în alimente, dintr-un total de 87.863 de probe colectate în UE.

Unde se folosesc cele mai multe pesticide

În Italia, din 1.492 de probe analizate, rata de neconformitate este de 0,4%. În Spania, unde au fost analizate 800 de probe, aceasta crește la 1,38%. Franța, unde au fost analizate 2.098 de probe, se oprește la 0,24%. Germania este mai rău. Din cele 2.060 de probe analizate de Berlin, 1,12% s-au dovedit a depăși limitele de substanţe interzise. În medie în Uniunea Europeană, rata de neconformitate este de 1,3%.

Verificarea, completată cu o hartă interactivă, a fost realizată grație programului de control specific coordonat de UE, care a constatat, per total, că 97,9% dintre eșantioane se încadrau în limitele stabilite de legislația UE.

Programul preia mostre aleatorii din 12 produse alimentare. Pentru anul 2021, în domeniul fructelor și legumelor, acestea au fost: vinete, banane, broccoli, grapefruit, pepeni, ardei și struguri de masă. La acestea se adaugă: ciuperci de cultură, ulei de măsline virgin, grâu, grăsime de bovină și ouă de găină.

295 de eșantioane s-au dovedit a fi ”interzise” la nivel european

Dintre probele analizate în cadrul programului coordonat: în total, 295 de eșantioane s-au dovedit a fi ”interzise” la nivel european, adică 2,1% conțineau reziduuri peste nivelurile permise.

Programul folosește coșuri cu aceleași produse pe o pe o perioadă de studiu de trei ani, astfel încât să poată fi identificate tendințele ascendente sau descendente. Datorită acestui sistem, a reieșit că tendința reziduurilor de pesticide este în creștere, trecând de la 1,4% în 2018, la 2,1% în 2021.

În acel an, statele membre au atras atenția asupra prezenței crescute a reziduurilor de pesticide în grapefruit importat din ţările europene, motiv pentru care Comisia Europeană a sporit controalele la frontieră. Rezultatele elaborate de EFSA derivă din programele de monitorizare derulate de statele membre și Norvegia, informează agrifoodtoday.it.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pesticide #alimente #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oligarhul Ilan Șor, implicat în fraude bancare și aflat sub sancțiuni internaționale, a creat cinci companii la Moscova în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale și referendumul de aderare a Moldovei la UE din 20 octombrie 2024, conform unei investigații RISE Moldova. Aceste firme sunt specializate în servicii financiare, credite și împrumuturi, iar în două dintre ele Șor s-a asociat cu corporații de stat rusești, inclusiv cu Promsvyazbank, o bancă de stat sancționată internațional.

Conform investigației, Șor ar fi folosit aceste structuri pentru a transfera 15 milioane de dolari în Moldova, bani destinați cumpărării voturilor. Alegătorii racolați urmau să voteze „Nu” la referendum și să sprijine un candidat indicat prin aplicația Telegram din Rusia.

Procurorii Anticorupție și poliția au desfășurat percheziții la persoanele apropiate lui Șor, care au fost implicate în racolarea alegătorilor. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că banii au fost transferați prin intermediul Promsvyazbank, către conturile unor lideri locali și simpatizanți, care gestionau aceste fonduri printr-o aplicație bancară rusească.

În Găgăuzia, o regiune autonomă din sudul Moldovei, guvernatoarea Evghenia Guțul a confirmat un parteneriat cu Promsvyazbank, care oferă carduri pensionarilor și angajaților din sectorul public, facilitând plăți suplimentare prin sistemul MIR.

De asemenea, RISE Moldova a descoperit că Ilan Șor a creat compania А7 împreună cu Promsvyazbank, deținând 51% din acțiuni. În plus, a fondat alte două filiale sub denumiri similare, toate având ca obiectiv oferirea de credite și servicii financiare.

Procuratura Anticorupție monitorizează aceste fluxuri financiare, susținând că beneficiarii fondurilor sunt unii candidați la alegerile prezidențiale.