Suma cerută de Ucraina Uniunii Europene ca ajutor financiar pentru 2024. Reacția UE: ”Este prea devreme”

30 Apr. 2023, 09:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Apr. 2023, 09:06 // Actual //  bani.md

Ministrul ucrainean de Finanţe, Sergii Marcenko, le-a transmis sâmbătă omologilor săi din statele Uniunii Europene că Ucraina va avea nevoie anul viitor de cel puţin 18 miliarde de euro ca ajutor macrofinanciar, sumă echivalentă celei oferite Kievului anul acesta de blocul comunitar, şi a cerut în plus începerea reconstrucţiei Ucrainei înainte să se termine războiul cu Rusia, relatează agenţia EFE.

„Nu va fi uşor să ne reducem drastic cheltuielile, aceasta va depinde de campania militară, dar cred că (ajutorul financiar din partea UE n.red) nu va putea fi mai puţin de suma de 18 miliarde pe care o vedem anul acesta”, a indicat ministrul ucrainean la sosirea la o reuniune a miniştrilor europeni de finanţe, desfăşurată la Stockholm, unde a fost invitat.

Miniştrii europeni au reiterat că statele lor vor continua să sprijine Ucraina şi au exprimat „angajamentul total” faţă de reconstrucţia acestei ţări, dar au considerat deocamdată prematur să fie avansată o cifră pentru ajutorul financiar care să fie oferit Kievului anul viitor, ajutor care anul acesta şi în 2022 a fost finanţat prin emitere de datorie comună în cadrul UE.

„Dacă voinţa politică este aici, vom fi capabili să pregătim următorul pachet de ajutor. Dar este prea devreme să vorbim despre sume exacte (pentru 2024), pentru că încă suntem în prima jumătate a anului şi situaţia este incertă în contextul războiului”, a explicat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează la 40 de miliarde de dolari nevoia de asistenţă financiară a Ucrainei pentru 2023-2024 dacă războiul se termină la jumătatea anului viitor, în timp ce finanţarea reconstrucţiei acestei ţări ar necesita, conform Băncii Mondiale, 411 miliarde de dolari, dublul PIB-ului anual al Ucrainei de dinainte de război.

Cât despre folosirea în acest ultim scop a activelor Rusiei îngheţate în ţările occidentale, aşa cum cere Kievul, Dombrovskis a amintit că Comisia Europeană examinează în prezent dacă acest lucru ar putea fi posibil din punct de vedere legal şi modalităţile de implementare, şi a solicitat ca statele UE să informeze Bruxellesul cu privire la activele ruseşti îngheţate în virtutea sancţiunilor impuse Rusiei după lansarea războiului contra Ucrainei. „Conform dreptului internaţional, există o obligaţie a statului agresor să plătească pagubele”, a mai spus Dombrovskis.

În urma acestor sancţiuni, active în valoare de aproape 19 miliarde de euro ale oligarhilor ruşi au fost îngheţate în UE, iar statele occidentale şi partenerii lor din G7 (UE, SUA, Regatul Unit, Canada şi Japonia) au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un ”furt”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!