Suma cerută de Ucraina Uniunii Europene ca ajutor financiar pentru 2024. Reacția UE: ”Este prea devreme”

30 Apr. 2023, 09:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Apr. 2023, 09:06 // Actual //  bani.md

Ministrul ucrainean de Finanţe, Sergii Marcenko, le-a transmis sâmbătă omologilor săi din statele Uniunii Europene că Ucraina va avea nevoie anul viitor de cel puţin 18 miliarde de euro ca ajutor macrofinanciar, sumă echivalentă celei oferite Kievului anul acesta de blocul comunitar, şi a cerut în plus începerea reconstrucţiei Ucrainei înainte să se termine războiul cu Rusia, relatează agenţia EFE.

„Nu va fi uşor să ne reducem drastic cheltuielile, aceasta va depinde de campania militară, dar cred că (ajutorul financiar din partea UE n.red) nu va putea fi mai puţin de suma de 18 miliarde pe care o vedem anul acesta”, a indicat ministrul ucrainean la sosirea la o reuniune a miniştrilor europeni de finanţe, desfăşurată la Stockholm, unde a fost invitat.

Miniştrii europeni au reiterat că statele lor vor continua să sprijine Ucraina şi au exprimat „angajamentul total” faţă de reconstrucţia acestei ţări, dar au considerat deocamdată prematur să fie avansată o cifră pentru ajutorul financiar care să fie oferit Kievului anul viitor, ajutor care anul acesta şi în 2022 a fost finanţat prin emitere de datorie comună în cadrul UE.

„Dacă voinţa politică este aici, vom fi capabili să pregătim următorul pachet de ajutor. Dar este prea devreme să vorbim despre sume exacte (pentru 2024), pentru că încă suntem în prima jumătate a anului şi situaţia este incertă în contextul războiului”, a explicat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează la 40 de miliarde de dolari nevoia de asistenţă financiară a Ucrainei pentru 2023-2024 dacă războiul se termină la jumătatea anului viitor, în timp ce finanţarea reconstrucţiei acestei ţări ar necesita, conform Băncii Mondiale, 411 miliarde de dolari, dublul PIB-ului anual al Ucrainei de dinainte de război.

Cât despre folosirea în acest ultim scop a activelor Rusiei îngheţate în ţările occidentale, aşa cum cere Kievul, Dombrovskis a amintit că Comisia Europeană examinează în prezent dacă acest lucru ar putea fi posibil din punct de vedere legal şi modalităţile de implementare, şi a solicitat ca statele UE să informeze Bruxellesul cu privire la activele ruseşti îngheţate în virtutea sancţiunilor impuse Rusiei după lansarea războiului contra Ucrainei. „Conform dreptului internaţional, există o obligaţie a statului agresor să plătească pagubele”, a mai spus Dombrovskis.

În urma acestor sancţiuni, active în valoare de aproape 19 miliarde de euro ale oligarhilor ruşi au fost îngheţate în UE, iar statele occidentale şi partenerii lor din G7 (UE, SUA, Regatul Unit, Canada şi Japonia) au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un ”furt”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Realitatea Live

22 Feb. 2026, 10:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2026, 10:44 // Actual //  Ursu Victor

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți,  își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!