Sudanul intră în a treia săptămână de război civil. Șeful ONU: Societatea se prăbuşeşte

30 Apr. 2023, 08:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Apr. 2023, 08:58 // Actual //  bani.md

Sudanul „se prăbuşeşte”, în timp ce luptele au intrat în a treia săptămână, a avertizat şeful ONU, Antonio Guterres.

Ţara a fost cufundată în haos de când, la 15 aprilie, a izbucnit o luptă sângeroasă pentru putere între şeful armatei, Abdel Fattah al-Burhane, şi numărul doi al acestuia, Mohamed Hamdane Daglo, cunoscut sub numele de „Hemedti”, care conduce temutele Forţe de Sprijin Rapid (RSF).

Luptele s-au soldat cu cel puţin 528 de morţi şi 4.599 de răniţi, potrivit Ministerului Sănătăţii, o cifră considerată mică, deoarece cadavrele care acoperă străzile sunt inaccesibile şi, prin urmare, imposibil de numărat.

Zeci de mii de sudanezi, precum şi străini şi refugiaţi care trăiesc în Sudan, au fugit în Egipt, Etiopia, Ciad şi Sudanul de Sud, în timp ce mai multe capitale străine continuă să evacueze sute de cetăţeni ai lor.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a deplâns, prin intermediul canalului Al-Arabiya, că „războiul pentru putere continuă în timp ce ţara se prăbuşeşte”.

Fiecare parte o acuză pe cealaltă de încălcarea armistiţiului mediat la nivel internaţional, care a fost prelungit până duminică la miezul nopţii (22.00 GMT).
Civilii încearcă să fugă sau să supravieţuiască baricadaţi, fără electricitate, apă sau alimente.

„Există ciocniri cu arme grele şi mitraliere”, a declarat pentru AFP un locuitor din Khartoum, în timp ce un alt martor a relatat „explozii şi focuri de armă” în altă parte a capitalei.

Aproximativ 70% din spitalele din zonele de luptă nu pot funcţiona, potrivit sindicatului medicilor.

Vineri, generalii beligeranţi s-au confruntat prin intermediul presei.

Pe canalul Al-Hurra, Burhane a descris RSF ca fiind o „miliţie care caută să distrugă Sudanul” cu ajutorul „mercenarilor din Ciad, Republica Centrafricană şi Niger”.
„Hemedti” a vorbit la BBC despre rivalul său ca despre un „trădător” care „nu este demn de încredere”.

Cum a început conflictul dintre cei doi generali

Cei doi generali şi-au unit forţele în puciul din 2021 pentru a-i înlătura pe civilii cu care împărţeau puterea de la căderea dictatorului Omar al-Bashir cu doi ani înainte. Dar au apărut apoi divergenţe care, în absenţa unui acord privind integrarea RSF în armată, au degenerat în război deschis la 15 aprilie.
Trimisul ONU în Sudan, Volker Perthes, a declarat că, deşi tensiunile erau palpabile, nu exista „niciun semn” că vor izbucni lupte pe 15 aprilie, deoarece, a declarat el pentru Al Jazeera, cei doi generali rivali urmau să se întâlnească pentru discuţii în acea zi.

În timp ce armele nu au tăcut de atunci, Salva Kiir, preşedintele Sudanului de Sud – mediatorul istoric al Sudanului – i-a chemat sâmbătă pe cei doi generali la un „dialog faţă în faţă constructiv şi concret”.

El i-a îndemnat, de asemenea, „să nu încerce să îşi consolideze poziţiile”, deoarece mulţi observatori consideră că niciun armistiţiu nu a ţinut, pentru că cei doi beligeranţi nu vor să îi dea celuilalt şansa de a avansa sau de a rezerva întăriri.

„Doamne fereşte dacă Sudanul ar ajunge la stadiul de război civil în toată regula… ar fi un coşmar pentru lume”, a avertizat sâmbătă, la Nairobi, fostul premier sudanez Abdallah Hamdok.

Zeci de mii de oameni fug din calea războiului civil

Potrivit ONU, 75.000 de persoane au fost strămutate din cauza luptelor, care au fost deosebit de violente în Darfur, o regiune devastată de război în anii 2000.

Deşi armistiţiul nu pune capăt luptelor, el permite ca toate coridoarele de evacuare să rămână deschise. Un convoi organizat de SUA a permis evacuarea cetăţenilor americani şi a altor cetăţeni către Port Sudan (est). De acolo, o nouă ambarcaţiune care transporta aproximativ 1.900 de persoane evacuate a ajuns în Arabia Saudită, care a primit până în prezent aproximativ 5.000 de cetăţeni saudiţi şi străini.

Printre aceştia, Merhdad Malekzadh, care a fost printre primii iranieni evacuaţi sâmbătă, a descris pentru AFP bombardamentele şi exploziile zilnice din Khartoum. „Nu ne-am imaginat niciodată că situaţia va deveni atât de tensionată”, a spus el.

Marea Britanie a anunţat sâmbătă că a evacuat aproape 1.900 de persoane din Sudan începând de marţi. Toate persoanele eligibile pentru evacuare au avut timp până sâmbătă dimineaţă să ajungă la o bază aeriană pentru a se îmbarca în ultimele zboruri.

„Fereastra de oportunitate se închide”, a deplâns Canada, precizând că totuşi continuă să „evalueze diferite opţiuni, inclusiv rute terestre şi maritime”.

ONU estimează că alte milioane de oameni ar putea suferi de foame, după ce o treime din cei 45 de milioane de locuitori ai Sudanului sufereau deja de foame în această ţară, una dintre cele mai sărace din lume.

Jafurile, distrugerile şi incendiile se înmulţesc în Darfurul de Vest, inclusiv în taberele pentru persoanele strămutate, relatează organizaţia Medici fără frontiere (MSF). ONG-ul a fost nevoit să îşi „oprească aproape toate activităţile”.

În ultimele zile, o sută de persoane au fost ucise în luptele care au devastat capitala sa, El-Geneina, potrivit ONU.

„Societatea se prăbuşeşte, vedem triburi care încearcă acum să se înarmeze”, a declarat Guterres.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 15:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 15:16 // Actual //  Grîu Tatiana

Lukoil Overseas a solicitat autorităților române prelungirea acordului de concesiune pentru perimetrul Trident din Marea Neagră, care urmează să expire în luna octombrie. Informația a fost confirmată de reprezentanții companiei pentru Mediafax.

Cererea a fost depusă la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon din România. Potrivit companiei, prelungirea este necesară pentru finalizarea proiectului de explorare a gazelor naturale din zona economică exclusivă a României, aflată la aproximativ 170 de kilometri de țărm.

Lukoil susține că a investit aproximativ 880 de milioane de dolari în România din 2011, dintre care circa 630 de milioane de dolari au fost alocați dezvoltării proiectului Trident. Pentru încheierea explorării mai sunt necesare investiții estimate la 150 de milioane de dolari, la care se adaugă aproximativ 300 de milioane de euro pentru infrastructura logistică.

Perimetrul EX-30 Trident este deținut în proporție de aproximativ 88% de Lukoil Overseas, iar restul participației aparține companiei Romgaz.

Compania afirmă că sancțiunile internaționale impuse după declanșarea războiului din Ucraina au provocat doar întârzieri procedurale și nu au blocat proiectul. Totodată, oficialii au confirmat că sunt în desfășurare negocieri privind vânzarea activelor Lukoil International din Europa către un fond de investiții american.

„În acest moment se derulează negocieri pentru achiziția grupului Lukoil International în Europa de către un fond de investiții american, aspect care va elibera complet compania de sub aplicabilitatea sancțiunilor la finalizarea tranzacției”, au precizat reprezentanții companiei.

În paralel, Lukoil a deschis în acest an o acțiune în instanță la Tribunalul București, prin care solicită constatarea existenței unui caz de forță majoră în legătură cu proiectul Trident. Dosarul a fost înregistrat în luna februarie și nu are încă un prim termen de judecată.