De la Chișinău la Kyoto: MIGF a evidențiat importanța agendei digitale pe timp de criză

Cel de-al treilea Forum de guvernanță a Internetului (Moldova Internet Governance Forum) și-a încheiat activitatea la Chișinău, subiectul principal fiind problematica dezvoltării digitale durabile. În cadrul evenimentului, experții naționali și internaționali au făcut un schimb de opinii cu privire la dezvoltarea Internetului, contribuind la o înțelegere comună despre utilizarea la maxim a posibilităților a spațiului virtual și rezolvarea riscurilor și problemelor emergente.

Printre speakerii-cheie ai forumului, organizat de Asociația “Comunitatea Internet”, se numără atât participanți din anii precedenți, cât fețe noi. Pe parcursul a două zile, 27 și 28 aprilie, MIGF a adunat pe platforma FinTeh Hub în jur de 40 de experți cu autoritate din Moldova, Canada, SUA, Austria, Ucraina, Georgia, țările Asiei Centrale etc. Printre ei — reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale-cheie, mediului academic și de experți, ai businessului, organizațiilor regionale și internaționale. Forumul a avut loc în format hibrid: online și offline.

În deschiderea evenimentului au vorbit reprezentanți ai partenerilor instituționali și internaționali a Forumului de Guvernanță a Internetului în Moldova – UN IGF, ICANN, Internet Society, RIPE NCC, SecDev Foundation. Unii dintre ei s-au alăturat online, alții au venit la Chișinău pentru a lua parte la dezbaterile incluse în agenda digitală actuală pentru Moldova. Printre parteneri naționali ai Forumului se numără Academia de Studii Economice, companiile din domeniul tehnologiilor informaționale și de asemenea un șir de organizații și instituții.

Directorul Agenției de Guvernare Electronică, Olga Tumuruc, a remarcat la deschiderea Forumului, că posibilitățile Internetului apropie cetățenii și autoritățile prin intermediul serviciilor online și de asemenea asigură transparența și eficiența instituțiilor publice. Totodată, ea a evidențiat unele dintre problemele care apar în acest sens, în special, cele legate de asigurarea securității informaționale și protecția datelor cu caracter personal.

Potrivit Olgăi Tumuruc, succesul în acest domeniu poate fi asigurat prin „parteneriate durabile și stabile cu alte autorități care promovează aceleași idei și au aceleași obiective cu sectorul privat, care vede beneficiile în procesul de digitalizare, și cu mediul academic, care oferă studii și stabilesc modul de gândire”.

Șeful Direcției politici în domeniul comunicațiilor electronice și poștale a Ministerului dezvoltării economice și digitalizării, Vitalie Boboc, a informat despre dezvoltarea politicii de stat în domeniul securității cibernetice. Din spusele sale, Moldova va avea un cadru clar pentru cooperarea națională și internațională în acest domeniu, reguli de gestionare a riscurilor cibernetice și de informare despre acestea. Vitalie Boboc a vorbit pe larg despre agenda legislativă a Ministerului care vizează actualizarea reglementării legale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După cum a remarcat Alexei Marciuc, președintele Asociației “Comunitatea Internet”, coordonatorul MIGF, anul acesta Forumul este dedicat în special dezvoltării unei infrastructuri digitale durabile și incluzive, schimbului de experiențe și practici avansate, care vor contribui la formarea politicii naționale și globale privind internetul. Potrivit acestuia, concluziile MIGF vor fi prezentate la Forumul ONU pentru Guvernarea Internetului, care va avea loc în octombrie la Kyoto, Japonia.

„În urmă cu câțiva ani, Republica Moldova a devenit a 88-a țară din lume în care a fost lansată inițiativa IGF. Al treilea forum național are loc într-o perioadă în care țările din regiune, inclusiv Moldova, se confruntă cu o serie de provocări fără precedent în spațiul digital. Acestea necesită atât parteneriate strategice flexibile, răspunsuri coordonate la diferite niveluri, cât și adaptare pe termen lung”, a menționat Alexei Marciuc.

Participanții la MIGF 2023 au discutat despre abordările globale și naționale în utilizarea Internetului, inclusiv în situații de criză, și ce rol ar trebui să joace statul în procesele de guvernanță a internetului. De asemenea, a fost luată în considerare cea mai recentă experiență a diferitelor țări în reglementarea spațiului digital și posibilitățile Internetului pentru dezvoltarea economiei naționale. Subiectele actuale ale Forumului au fost problemele impactului negativ al Internetului, utilizarea inteligenței artificiale și a altor tehnologii digitale avansate și riscurile asociate cu acestea, participarea diferitelor grupuri de populație la procesele de guvernanță a internetului.

Cea de-a doua zi de lucru a MIGF 2023 a fost deschisă cu de o discuție panel pe tema problemelor etice în spațiul digital, a noilor provocări pentru mass-media și modalităților de adaptare la realitățile moderne în contextul riscurilor de securitate națională și regională. Subiectele principale au fost, de asemenea, dezvoltarea unei protecții complexe pentru prevenirea încălcărilor securității cibernetice și consolidarea securității digitale a societății civile în calitate de prioritate strategică a Moldovei digitale.

După cum a remarcat în cadrul sesiunii finale reprezentantul RIPE NCC, Alex Semenyaka, în decurs de două zile, pe platforma MIGF au fost discutate un număr mare de subiecte.

„Am participat la evenimente similare în diverse țări și trebuie să spun, că IGF în Moldova se dezvoltă cu mult succes și este la un nivel de maturitate absolută. Evenimentul s-a dovedit a fi intens, interesant, saturat din punct de vedere informativ, cu un număr mare de participanți din diferite grupuri de părți interesate. Sunt sigur că comunitatea MIGF nu se va limita doar la țara sa și ne vom întâlni de asemenea și la alte evenimente pentru a discuta despre abordări și soluții comune la nivel regional și global”, a menționat Alex Semenyaka.

#MIGF #experti #forum #dezvoltare #internet #digitalizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.