Moldova IGF: Echilibru între durabilitate și dezvoltare digitală

La Chișinău, săptămâna aceasta, și-a încheiat activitatea cel de-al doilea Forum de guvernanță a Internetului din Moldova (MIGF 2021). Evenimentul a avut loc în formatul hibrid în perioada 19-20 octombrie. Forumul, organizat de Asociația Comunitatea Internet, a devenit o platformă internațională de dialog deschis între diverse grupuri de părți interesate: societatea civilă, comunitatea tehnică, mediul academic, sectorul privat, guvernul și sectorul public.

Viceprim-ministru pentru Digitalizare Iurie Țurcanu, la deschiderea forumului, a remarcat că „avem nevoie de un Internet sigur și de încredere, trebuie să depunem tot efortul pentru a avea un spațiu virtual garantat și protejat, în care fiecare utilizator să navigheze în siguranță”. „MIGF este un bun prilej de a pune în discuție acest subiect de importanță majoră în special acum, în condițiile crizei pandemice mondiale. Vreau să menționez importanța reuniunii în acest format și necesitatea consolidării eforturilor diferitor categorii de subiecți precum sectorul public, societatea civilă, comunitatea tehnică, mediul academic, sectorul privat, organizațiile internaționale, pentru a discuta despre provocările legate de accesul la internet, precum și de securitate în mediul virtual. Mulțumesc participanților și organizatorilor pentru curajul de a organiza astfel de eveniment în vremuri atât de dificile”, a subliniat Viceprim-ministru.

Directorul General al Agenției de Investiții „Invest Moldova” Stelian Manic a menționat despre importanța guvernanței Internetului în societatea modernă. Potrivit lui, ecosistemul de guvernanță a Internetului presupune că în fiecare țară ar trebuie să fie introduse inovații tehnologice guvernului prin regândirea proceselor, eficientizarea serviciilor publice și punerea lor în funcțiune în beneficiul cetățenilor. În același timp, el a subliniat că guvernarea internetului nu se referă doar la un management eficient, și receptiv bazat pe investiții inteligente în tehnologia informației; dar de asemenea, este și securitatea, fiabilitatea, durabilitatea și încrederea.

Speakerii au salutat discuțiile multilaterale, cu participarea părților interesate naționale și internaționale, privind modul de utilizare optimă a datelor digitale pentru binele publicului, privind modul de modelare și îmbunătățire a mecanismelor de guvernanță a datelor, care recunosc diversitatea, împuternicesc afacerile și societatea civilă și contribuie la atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă. Aceste obiective includ reducerea decalajului digital, promovarea incluziunii digitale, realizarea conectivității universale și protejarea drepturilor omului pe Internet.

În centrul agendei MIGF din acest an a fost: incluziunea digitală, care este necesară pentru o redresare durabilă a economiei, probleme de încredere, securitate și stabilitate în spațiul digital, libertatea Internetului, e-learning, reglementarea sectorului TIC în perioada de transformare digitală. La o sesiune dedicată, au fost discutate problemele accesibilității digitale pentru persoanele cu dizabilități și nevoi speciale. În plus, Forumul a găzduit evenimente speciale organizate împreună cu Freedom House și SecDev Foundation.

#IT #conferinta #cetateni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat peste 219 mii de tone de produse petroliere în primul trimestru al anului 2026, în timp ce prețurile la carburanți au înregistrat creșteri semnificative pe fondul tensiunilor din Golful Persic și al perturbărilor de pe piețele internaționale, arată raportul ANRE privind monitorizarea pieței produselor petroliere.

Potrivit documentului, motorina a rămas principalul produs petrolier importat, cu 155,7 mii tone sau 71% din totalul importurilor, urmată de benzină – 49 mii tone și gazul lichefiat – 14,3 mii tone.

Unul dintre cele mai interesante aspecte semnalate de ANRE este schimbarea structurii importurilor de benzină. Pentru prima dată în perioadele monitorizate de autoritate, România nu a mai asigurat aproape integral necesarul de benzină al Republicii Moldova, cota acesteia coborând la 74%. În schimb, Bulgaria a furnizat 22,9% din importuri, iar Serbia 2,9%. ANRE explică această schimbare prin indisponibilitatea rafinăriei Petrotel și restricțiile generate de sancțiunile internaționale.

Și în cazul motorinei s-a observat o diversificare accentuată a surselor de aprovizionare. România a rămas principalul furnizor, cu 64,5% din importuri, însă volume importante au venit și din Turcia (16,7%), Bulgaria (8,3%), Arabia Saudită (5,5%) și Israel (1,7%). Potrivit ANRE, această evoluție este legată inclusiv de efectele conflictului din Golful Persic și de necesitatea identificării unor surse alternative de aprovizionare.

Raportul relevă și o explozie a costurilor de import. Prețul mediu de import al motorinei a crescut de la 721,8 dolari pe tonă în ianuarie la 1.164,2 dolari pe tonă în martie, ceea ce reprezintă o majorare de 61,3% în doar două luni. În cazul benzinei, prețul de import a urcat cu 23,5%, până la 900,8 dolari pe tonă.

Creșterile s-au reflectat rapid și la pompă. Potrivit ANRE, prețul mediu al motorinei standard a urcat de la 18,96 lei/litru în ianuarie la 25,68 lei/litru în martie, ceea ce înseamnă o scumpire de 35,4%. Benzina A95 standard s-a scumpit cu 17,1%, de la 22,44 lei/litru la 26,28 lei/litru.

În pofida creșterii prețurilor, consumul intern a rămas ridicat. Motorina standard continuă să fie cel mai solicitat carburant din Republica Moldova, deținând aproape 72% din vânzările angro și aproape 57% din vânzările cu amănuntul. Volumul total al vânzărilor cu amănuntul a crescut cu peste 32,8 milioane de litri față de aceeași perioadă a anului trecut.