Compania aeriană a unui moldovean ia locul TAROM pe ruta București-Barcelona și lansează zboruri din iulie

HiSky lansează zboruri spre o nouă rută lăsată liberă de TAROM. Compania va zbura pe ruta București-Barcelona din luna iulie. TAROM a renunțat la această rută, dar și la cea spre Viena, încă din toamna anului trecut.

Aceasta este cea de-a șaptea destinație spre care compania zboară de pe aeroportul din București. Cursele ar urma să fie efectuate cu o aeronavă nouă, una dintre cele două Airbus A321 LR, care au intrat recent în flota companiei. Prețul unui bilet pornește de la 39,99 euro pentru un segmentul de zbor.

Primul zbor din București către Barcelona este programat pe 3 iulie, cu plecare de pe Aeroportul Otopeni la ora 17:40 și retur de pe aeroportul El Prat din Barcelona, la ora locală 20:55. Zborurile vor fi operate în sezonul vară-toamnă, cu trei frecvențe pe săptămână, în fiecare zi de luni, miercuri și vineri.

„Din analizele noastre premergătoare, a reieșit nevoia introducerii acestei rute, care era anterior operată direct de către o singură companie. Credem că pasagerii români vor aprecia opțiunile dar și competiția pe acest segment, care evident se va resimți și în prețuri. Lansăm zborurile cu prețuri începând de la 39,99 euro, din iulie, până la finalul lunii octombrie”, spune Iulian Scorpan, CEO HiSky.

Compania aeriană HiSky a fost înființată în anul 2020 în Republica Moldova de către Iulian Scorpan, fost director al companie de stat Air Moldova, și de către Victor Sula. Compania are în operare o flotă de șase aeronave, din familia Airbus A320, respectiv patru aeronave A320 cu 180 de locuri, o aeronavă A319 în configurație de 144 de locuri și o aeronavă Airbus A321LR, cu 201 locuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#hi sky #tarom #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.