„Nu cred că s-ar fi oprit la graniţă”, spune Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, într-un interviu pentru Financial Times.
„Suntem în siguranţă astăzi doar datorită Ucrainei.” Acest lucru pare aproape incontestabil: Moldova are o armată minusculă şi a fost mult timp o marionetă a Rusiei.
Neştiind dacă Moldova era pe cale să fie invadată, în primele săptămâni săptămâni de război s-a concentrat, spune ea, asupra refugiaţilor: peste o jumătate de milion de oamemi au trecut graniţ, epuizând resursele deja limitate ale ţării. Plănuia Maia Sandu să rămână în caz de invadau ruşii?
„Da, sigur, trebuia. Aş fi rămas, dar aşteptarea noastră era să reuşim să trimitem cât mai mulţi oameni într-un loc sigur, acela fiind România”
„Ruşii şi-ar dori să refacă Uniunea Sovietică. Vor să ne întoarcem în trecut. Însă, noi nu ne dorim asta. Moldova a fost parte a zonei buffer timp de 30 de ani şi asta pentru noi a însemnat sărăcie, corupţie, proastă guvernanţă şi emigrare. Vrem să fim parte a lumii democratice.”
Moldovenii pro-europeni pot vedea uşor diferenţa dintre ce este în vest şi Rusia. Aproape 3 sferturi din populaţia Moldovei vorbeşte limba română şi 12% sunt vorbitori de limba rusă. Rusia a încercat mereu să exploateze frica că limba rusă şi tradiţiile sunt în pericol, ba chiar că Moldova ar urma să redevină parte a României mari. Aceste frici au alimentat regimul secesionist de la Tiraspol, care în urma unui scurt război sângeros din 1992 a fost condus de separatişti pro-ruşi.
„Rusia a încercat mereu să controleze Moldova”, spune Maia Sandu. „Când au văzut că nu mai pot folosi energia ca armă de şantaj au organizat proteste de stradă pentru a profita de greutăţile sociale pe care le întâmpină oamenii”.
