Victoria Dunford lansează un proiect grandios de renovare a secției de Chirurgie a Nou Născutului, de la IMC

Pe data de 25 aprilie s-a dat startul unui proiect de reparații capitale în secțiile de Chirurgie a Nou Născutului, de la Centrul Mamei și al Copilului, din Chișinău. Președinta Organizației MAD-aid Moldova, Victoria Dunford, și-a propus să renoveze această secție în baza donațiilor unui grup de filantropi din Marea Britanie, dar, totodată, solicită și implicarea cetățenilor de la noi, în vederea unui proiect de reparații amplu, care ar include și alte secții aflate în stare deplorabile, cum ar fi cea de Chirurgie Septică, din cadrul aceluiași spital.

„În 2013 am livrat echipament în așa zisele ”secții reparate” și am livrat mobilier și echipament în secții nerenovate. E tragică situația din spitalele noastre, și nici cele renovate nu sunt la standardele pe care aș vedea eu că e nevoie să ajungă. Ne-am propus să renovăm o secție-două, corect, cu toate cele necesare, nu doar să schimbăm teracota și vopsim pereții”, menționează Victoria Dunford.

În secția de Chirurgie a Nou Născutului al IMSP IMC sunt realizate cele mai complicate intervenții chirurgicale pe nou-născuți și copiii născuți prematur cu patologii ale organelor interne și malformații. Deschisă în 1986, aceasta nu a beneficiat de reparații timp de 37 de ani, iar medicii și pacienții stau în niște condiții dezolante, aici, fiind operați, anual, circa 700 de copii între 0-6 luni și reabilitați, în jur de 2000.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Saloanele și blocurile sanitare sunt într-o stare nesatisfăcătoare, ceea ce pune în pericol securitatea epidemiologică. Sistemele de ventilare, hidraulice și electrice sunt învechite și nu sunt capabile să asigure sterilitatea în lupta cu infecțiile nozocomiale, ceea ce este foarte important în succesul tratamentului și evoluția postoperatorie la nou–născutul operat, care fiziologic încă este lipsit de imunitate”, a declarat directorul IMSP IMC, Sergiu Gladun.

Potrivit proiectului investițional, renovarea secției Chirurgie nou–născuți IMSP IMC, se evaluează la circa 3 000 000 lei.

„Nu vom oferi fondurile spitalului, vom munci noi, posibil cu echipa de la Phoenix, sau cu altele, însă, sub supravegherea noastră. Un arhitect din UK deja lucrează la design și știm cum trebuie să arate finalul. În Marea Britanie și în alte state, mama și copilul sunt valoarea cea mai de preţ şi viitorul unei naţiuni, iar Republica Moldova merită un viitor sănătos și asigurat din punct de vedere medical”, a adăugat președinta MAD-aid Moldova.

Menționăm că ONG-ul MAD-aid Moldova și-a început activitatea în 2013, ca filială a organizației britanice MAD-aid. Prin intermediul acesteia, cu suportul mai multor donatori din străinătate, a reușit să aducă echipament medical în 39 de spitale din Republica Moldova, inclusiv 196 de paturi pentru terapie intensivă, în perioada Covid-19. În 2017, Victoria Dunford a fost decorată de către regina Marii Britanii, Elizabeta cu distincția British Empire Medale, pentru construcția centrului ”Phenix”, din raionul Râșcani, destinat copiilor cu nevoi speciale.

#bebelusi #Hora Binelui #Centrul Mamei si Copilului #caritate #copii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.