Viață pe datorie! Cine sunt străinii care au împrumutat cei mai mulți bani Republicii Moldova

14 Mai 2023, 12:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mai 2023, 12:51 // Actual //  bani.md

Datoria totală a Republicii Moldova față de creditorii bilaterali a crescut cu 83,7 milioane de dolar în anul 2022, la 202,66 milioane de dolari, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Cel mai mare creditor bilateral al țării noastre în 2022 a fost Franța, cu o pondere de 39,4% din totalul datoriei, Japonia s-a clasat pe locul doi, cu 25,5% din totalul datoriei și Polonia cu 10,7% din totalul datoriei bilaterale.

La sfârșitul anului 2022, datoria bilaterală a Republicii Moldova față de Franța se ridica la 79,78 milioane de dolari. Cu un an mai devreme, nu exista o astfel de datorie față de această țară. În același timp, datoria bilaterală față de Japonia în 2022 a scăzut cu 0,4% – de la 51,98 milioane de dolari (la sfârșitul anului 2021) la 51,76 milioane de dolari (la sfârșitul anului 2022), iar față de Polonia, a crescut de 44,3 ori – de la 0,49 milioane de dolari la 21,73 milioane de dolari.

În aceeași perioadă, datoria bilaterală a Moldovei față de Austria a scăzut cu 16,6% – de la 19,18 milioane de dolari la 15,99 milioane de dolari, în timp ce datoria față de Rusia a rămas la același nivel – 14,5 milioane de dolari.

Datoria bilaterală a Moldovei față de SUA a scăzut cu 24,1% – de la 16,88 milioane de dolari la 12,81 milioane de dolari, iar față de Germania s-a redus de aproape două ori (cu 45%) – de la 9,26 milioane de dolari la 5,09 milioane de dolari. Datoria bilaterală a Moldovei față de alte țări a crescut de 5,6 ori – de la 0,12 milioane de dolari la 0,68 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Sept. 2026, 09:22
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
29 Sept. 2026, 09:22 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Băncile din Republica Moldova vor fi obligate să transmită Băncii Naționale informații detaliate despre angajații a căror remunerație anuală ajunge la cel puțin 1 milion de euro, echivalentul în lei. Măsura face parte dintr-un proiect amplu de modificare a regulilor de raportare bancară, lansat de BNM pentru consultări publice.

Nu este vorba doar despre salariul propriu-zis. În calculul remunerației vor intra componentele fixe și variabile ale veniturilor, inclusiv salariile, bonusurile, plățile compensatorii sau cele pe termen lung, remunerația în acțiuni ori instrumente legate de acțiuni și contribuțiile la pensie, acolo unde acestea fac parte din pachetul de remunerare. Proiectul prevede un formular special în care BNM va colecta inclusiv numărul persoanelor cu venituri ridicate, funcția ocupată, domeniul de activitate și structura remunerației.

Raportarea nu se va limita la conducerea băncilor. În document sunt prevăzute categorii precum membrii conducerii superioare, persoanele care exercită funcții de control și ceilalți membri ai personalului. Băncile vor trebui să identifice persoanele care intră în categoria veniturilor ridicate și să se asigure că informațiile transmise BNM sunt complete și corecte. În raportare va fi indicat inclusiv numărul femeilor și bărbaților din această categorie.

BNM își propune astfel să obțină o imagine mai clară asupra modului în care sunt stabilite și distribuite remunerațiile în sectorul bancar. Proiectul transpune în cadrul național cerințele europene privind colectarea datelor despre persoanele cu venituri ridicate, iar după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, datele agregate urmează să fie transmise Autorității Bancare Europene.

Noul raport este prevăzut să fie introdus începând cu 1 ianuarie 2028 și să fie prezentat anual, până la 15 iunie a anului următor perioadei de raportare. În document sunt prevăzute raportări atât pentru băncile din Republica Moldova și sucursalele lor din străinătate, cât și pentru sucursalele din Moldova ale băncilor străine, în funcție de situația concretă a grupului bancar. Pentru anumite structuri de grup, raportarea va fi făcută și la nivel consolidat.

Proiectul BNM nu se oprește însă la salariile din sectorul bancar. O altă noutate este introducerea unui raport semestrial privind dividendele achitate acționarilor băncilor. Băncile vor trebui să raporteze data aprobării distribuirii dividendelor, data plății, tipul dividendelor, valoarea achitată, date despre acționar și contul în care au fost transferați banii. Scopul este monitorizarea mai bună a transparenței structurii de proprietate și analiza riscurilor asociate, inclusiv din perspectiva spălării banilor și finanțării terorismului.

Mai multe informații vor ajunge la BNM și despre relația băncilor cu întreprinderile mici și mijlocii. Depozitele atrase de la IMM-uri vor fi raportate separat, atât pentru depozitele la vedere, cât și pentru cele la termen, inclusiv în funcție de moneda în care sunt constituite. BNM spune că aceste date sunt necesare pentru a urmări mai exact evoluția și nivelul de dezvoltare al sectorului IMM.

Totodată, băncile vor trebui să prezinte anual informații despre activitatea sucursalelor în profil regional. Noul formular va permite BNM să vadă, pentru municipii, raioane și UTA Găgăuzia, volumul creditelor și avansurilor acordate, valoarea datoriilor financiare evaluate la cost amortizat și numărul anual al salariaților.

Proiectul mai aduce modificări în raportarea portofoliului de acreditive și garanții emise de bănci. BNM va primi informații privind beneficiarii, tipul operațiunilor, sumele și moneda, datele asumării și expirării contractelor, precum și dacă obligațiile au fost sau nu executate.