Cuba deschide larg ușa investitorilor ruși, oferindu-le tratament preferențial. În URSS exista și port

Oficiali și lideri de afaceri ruși și cubanezi au anunțat miercuri, 17 mai, noi inițiative pentru a atrage investitorii ruși pe piața cubaneză, cel mai recent semn al legăturilor economice în creștere rapidă între cei doi aliați politici de lungă durată.

Boris Titov, șeful delegației ruse a Comitetului de afaceri cubanezo-rus, a declarat la un forum al antreprenorilor ruși de la Havana că statul cubanez a deschis decisiv ușa investițiilor rusești.

„Ne oferă un tratament preferențial”, a spus Titov la forumul desfășurat la Hotel Nacional din Havana.

Titov a spus că Havana a oferit investitorilor ruși dreptul de a folosi terenul cubanez pe o perioadă de 30 de ani, o concesie neobișnuită către firme străine făcută de liderii comuniști cubanezi.

Cuba va scuti, de asemenea, companiile rusești de tarifele de import pentru anumite tehnologii și le va permite firmelor rusești să-și repatrieze profiturile, un beneficiu în economia dominată de stat a Cubei.

Cele două țări, aflate în părți opuse ale globului, analizează, de asemenea, modalități de accelerare a transportului maritim între ele, a declarat Titov.

„În vremurile sovietice exista o legătură portuară și maritimă directă”, a declarat Titov la forum. „Analizăm această posibilitate cu proprietarii navelor cubaneze”.

În ultimele luni, Cuba a încercat să atragă investitori din Rusia și din alte națiuni aliate politic, în încercarea de a-și consolida economia devastată de pandemia de coronavirus, de sancțiunile dure ale SUA și de inflația galopantă. Rusia, de asemenea afectată de sancțiunile occidentale din cauza conflictului din Ucraina, a acționat în ultimele luni pentru a consolida legăturile economice cu această țară comunistă și cu alte state din America Latină care se opun la ceea ce numește hegemonia SUA.

Ricardo Cabrisas, ministrul cubanez al comerțului exterior, a declarat reporterilor, în marja forumului, că legăturile economice dintre Rusia și Cuba nu vor face decât să se consolideze. Comerțul bilateral dintre Cuba și Rusia a ajuns la 450 de milioane de dolari în 2022, de trei ori mai mult decât în 2021, potrivit lui Serghei Baldin, reprezentantul comercial al Rusiei în Cuba. Baldin a declarat că 90% din acest comerț a fost compus din vânzări de produse petroliere și ulei de soia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cuba #Investiții #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.