Cuba deschide larg ușa investitorilor ruși, oferindu-le tratament preferențial. În URSS exista și port

Oficiali și lideri de afaceri ruși și cubanezi au anunțat miercuri, 17 mai, noi inițiative pentru a atrage investitorii ruși pe piața cubaneză, cel mai recent semn al legăturilor economice în creștere rapidă între cei doi aliați politici de lungă durată.

Boris Titov, șeful delegației ruse a Comitetului de afaceri cubanezo-rus, a declarat la un forum al antreprenorilor ruși de la Havana că statul cubanez a deschis decisiv ușa investițiilor rusești.

„Ne oferă un tratament preferențial”, a spus Titov la forumul desfășurat la Hotel Nacional din Havana.

Titov a spus că Havana a oferit investitorilor ruși dreptul de a folosi terenul cubanez pe o perioadă de 30 de ani, o concesie neobișnuită către firme străine făcută de liderii comuniști cubanezi.

Cuba va scuti, de asemenea, companiile rusești de tarifele de import pentru anumite tehnologii și le va permite firmelor rusești să-și repatrieze profiturile, un beneficiu în economia dominată de stat a Cubei.

Cele două țări, aflate în părți opuse ale globului, analizează, de asemenea, modalități de accelerare a transportului maritim între ele, a declarat Titov.

„În vremurile sovietice exista o legătură portuară și maritimă directă”, a declarat Titov la forum. „Analizăm această posibilitate cu proprietarii navelor cubaneze”.

În ultimele luni, Cuba a încercat să atragă investitori din Rusia și din alte națiuni aliate politic, în încercarea de a-și consolida economia devastată de pandemia de coronavirus, de sancțiunile dure ale SUA și de inflația galopantă. Rusia, de asemenea afectată de sancțiunile occidentale din cauza conflictului din Ucraina, a acționat în ultimele luni pentru a consolida legăturile economice cu această țară comunistă și cu alte state din America Latină care se opun la ceea ce numește hegemonia SUA.

Ricardo Cabrisas, ministrul cubanez al comerțului exterior, a declarat reporterilor, în marja forumului, că legăturile economice dintre Rusia și Cuba nu vor face decât să se consolideze. Comerțul bilateral dintre Cuba și Rusia a ajuns la 450 de milioane de dolari în 2022, de trei ori mai mult decât în 2021, potrivit lui Serghei Baldin, reprezentantul comercial al Rusiei în Cuba. Baldin a declarat că 90% din acest comerț a fost compus din vânzări de produse petroliere și ulei de soia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cuba #Investiții #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli trebuie extins și revizuit, iar Republica Moldova are nevoie de un mecanism de subvenționare a accizei la motorină, o actualizare urgentă a Legii Apelor și o intervenție fermă către Uniunea Europeană pentru liberalizarea permanentă a exporturilor de fructe. Acestea sunt doar câteva dintre propunerile-cheie lansate de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Afirmațiile economistului vin în contextul în care mediul de afaceri și-a expus prioritățile pentru politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2026 în cadrul unei ședințe recente a Agendei Naționale de Business.

TVA rambursabil pentru agricultori: măsura trebuie menținută și extinsă
Veaceslav Ioniță a reamintit că între 2009 și 2014 agricultorii moldoveni au beneficiat de un mecanism de rambursare a TVA. În contextul recentelor crize, Guvernul a relansat acest mecanism, însă actualul program expiră în iunie 2025. „Agricultorii cer ca mecanismul să fie prelungit și revizuit, deoarece nu toți au putut aplica în calitate de beneficiari. Cei acceptați au avut însă beneficii reale”, a declarat expertul.

Acciza la motorină – povară pentru agricultori, fără beneficii directe

Ioniță atrage atenția că în prezent, circa 80% din acciza pe produse petroliere este direcționată pentru reparația drumurilor, însă agricultorii care folosesc utilaje în câmp nu beneficiază direct de această infrastructură. „Este justificată cererea agricultorilor de a beneficia de un mecanism de restituire a accizei la motorină pentru a reduce costurile de producție”, a subliniat el.

Legea Apelor și irigațiile: între urgență și strategie

Economistul a insistat și asupra revizuirii Legii Apelor și elaborării unei strategii naționale de irigare până în 2030. „Din 13 miliarde de metri cubi de apă care intră anual în țară, se utilizează sub 0,4%. Republica Moldova este vulnerabilă în fața secetelor din cauza lipsei unui sistem performant de irigații”, a avertizat Ioniță, adăugând că o parte din sprijinul UE ar trebui orientat spre agricultură.

Pericolul restricționării exporturilor de fructe în UE

Un alt risc major semnalat de Ioniță este expirarea la 25 iunie 2025 a privilegiilor tarifare acordate prin Acordul de Asociere cu UE. „Este esențial ca Guvernul să negocieze de urgență prelungirea acestor termene. În caz contrar, circa 3.000 de antreprenori din sectorul fructelor vor fi afectați într-un moment în care exporturile generale sunt în scădere, iar cele de fructe în creștere”, a avertizat economistul.

Alerta privind industria zahărului: risc de colaps

Republica Moldova riscă să devină importator net de zahăr, atrage atenția Ioniță. „Suntem unica țară din regiune care nu acordă subvenții producătorilor de zahăr. În context de criză, trebuie limitat importul de zahăr pentru producătorii locali și aplicate măsuri anti-dumping, asemenea celor din UE. Altfel, vom pierde o industrie esențială și venituri bugetare importante”, a explicat analistul.

Contrabanda cu tutun: efectele reglementărilor neinspirate

Referindu-se la piața produselor din tutun, Ioniță a amintit că anul trecut contrabanda a explodat din cauza reglementărilor incoerente, afectând bugetul și sănătatea publică. Producătorii cer amânarea interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit, introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină și o legislație clară pentru aceste produse. Totodată, se solicită un calendar fiscal stabil pentru următorii trei ani.

Alte propuneri din partea mediului de afaceri

Sectorul plantelor medicinale și aromatice: Necesitatea unui program național dedicat, eliminarea blocajelor vamale și promovarea unui brand de țară pentru aceste produse. Piața serviciilor de taxi: Combaterea activității în zona gri (peste 30% din piață) și o tranziție echilibrată către liberalizarea pieței asigurărilor.

Infrastructura rutieră: Alocarea a 80% din accize pentru fondul rutier, ajustarea accizei la motorină și crearea unui mecanism de restituire pentru agricultori. Transportul feroviar: Separarea operatorului feroviar de expeditorii privați și crearea unei autorități de reglementare independente. „Aceste propuneri reflectă o nevoie acută de reforme sistemice și politici coerente. Dacă nu se intervine rapid și eficient, riscurile economice vor continua să se adâncească, în special pentru sectoarele strategice precum agricultura și exporturile”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#politica fiscală #accize #TVA