Putin se roagă de o țară în curs de dezvoltare: Rusia ar putea fi aruncată în izolare globală

După ce Putin a provocat invazia din Ucraina acum 15 luni, Rusia a fost lovită de mai multe pachete de sancțiuni occidentale, cu scopul de a-i diminua capacitatea de război. Acum, Grupul de acțiune financiară (The Financial Action Task Force – FATF), cu sediul la Paris, intenționează să pună Rusia pe lista neagră, iar Putin cere ajutorul Indiei, o țară în curs de dezvoltare cu influență, pentru a împiedica acest lucru.

Grupul FATF, care este o organizație interguvernamentală care stabilește standarde pentru combaterea spălării banilor pe plan mondial, a suspendat în luna februarie 2023 calitatea de membru al Rusiei din blocul internațional, potrivit Bloomberg.

Kremlinul face presiuni asupra guvernelor, inclusiv a Indiei, în culise, amenințând să răstoarne acordurile de apărare și energie, dacă nu ajută la blocarea măsurilor așteptate care vizează transformarea Rusiei într-un stat paria financiar în legătură cu invazia sa din Ucraina.

Șocul care a lovit armata lui Putin: Niciodată forța Rusiei nu a fost mai slabă

Documentele analizate de sursa citată și relatările oficialilor din țările NATO familiarizate cu situația oferă o perspectivă rară a modului în care Rusia vizează partenerii comerciali înaintea reuniunii din iunie 2023 a organismului de supraveghere global împotriva spălării banilor.

FATF cuprinde în prezent 39 de membri, din care 37 de țări și două organizații regionale și veghează la combaterea fenomenului spălării banilor pe plan mondial. Grupul de acțiune financiară a pus deja pe lista neagră 3 țări: Iran, Coreea de Nord și Myanmar, iar pe lista gri, alte 23 de țări, care nu respectă normele financiare internaționale, precum Turcia, Albania, Africa de Sud, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Siria, Panama, Filipine, Insulele Cayman și altele.

Lista neagră a FATF ar pune guvernul lui Putin în aceeași companie ca Coreea de Nord, Iran și Myanmar, singurele țări cu această desemnare, și ar arunca economia lui și mai adânc în izolare în urma războiului. Dacă măsura se va îndeplini, statele membre, precum și băncile, casele de investiții și companiile de procesare a plăților ar fi obligate să efectueze o procedură de diligență sporită și, în cazurile cele mai grave, să ia contramăsuri pentru a proteja sistemul financiar internațional.

Multe țări din așa-numitul Sud Global, inclusiv India, au rămas în cea mai mare parte neutre în privința agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Deși nu există nicio indicație privind o schimbare imediată a poziției Indiei, întâlnirea a creat probabil postura incomodă pentru președintele rus Vladimir Putin, ale cărui călătorii au fost restricționate de la invazie și datorită mandatului de arestare pentru presupuse crime de război emis în martie de Curtea Penală Internațională.

Fostul șef al Serviciului de spionaj MI6 dezvăluie: ”Amenințarea lui Putin din Ucraina poate fi oprită de un singur lucru”

La începutul acestei luni, o agenție de stat rusă i-a avertizat pe omologii din India cu privire la o cascadă de consecințe imprevizibile și negative pentru cooperarea în domeniul apărării, energiei și transporturilor dacă FATF adoptă noi măsuri împotriva Rusiei, potrivit oficialilor, care au cerut să nu fie identificați deoarece problema este una sensibilă.

Agenția a îndemnat India în mai să se opună „în mod vocal” oricăror mișcări ale Ucrainei de a adăuga Rusia pe „lista neagră” a țărilor cu risc ridicat la reuniunea din iunie 2023 și a spus că chiar și plasarea pe „lista gri” mai mică ar crea dificultăți.

Cu toate acestea, includerea pe lista neagră a Rusiei de către FATF ar face extrem de dificil pentru aceste țări să continue să facă afaceri cu Moscova și ar intensifica căderea economică pentru Kremlin.

Sectoarele identificate de Rusia ca fiind expuse riscului sunt deosebit de sensibile în cadrul parteneriatului strategic cu India. Rusia este cel mai mare furnizor de arme din India, deși tranzacțiile din Apărare au fost blocate din lipsa unui mecanism de plată care să nu încalce sancțiunile SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#izolare #economie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.