Chicu vede o bombă cu ceas în rata de 9% a BNM: credite mai scumpe și datorie mai grea pentru stat

19 Sept. 2026, 09:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 09:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.

19 Sept. 2026, 08:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 08:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova reușește să exporte de aproape trei ori mai mult vin decât România, deși are o producție mai redusă. Diferența este explicată prin strategia de promovare externă, poziționarea pe segmente premium și folosirea unui brand de țară unitar, care facilitează accesul producătorilor moldoveni pe piețele internaționale.

Anul trecut, Republica Moldova a exportat peste 117,5 milioane de litri de vinuri, inclusiv vermuturi, în valoare de peste 158 de milioane de dolari. Chiar dacă volumul total al exporturilor a fost în scădere, prețul mediu de vânzare a crescut, ceea ce indică o orientare tot mai accentuată spre produse cu valoare adăugată mai mare.

Directorul general al Oficiului Național al Viei și Vinului, Ștefan Iamandi, spune că strategia Republicii Moldova este construită pe două direcții: vinurile premium sunt promovate în piețele dezvoltate, în special în Europa, iar volumele mari din segmentul economic sunt orientate spre piețele tradiționale sau spre exporturile în vrac.

„Strategia se axează pe orientarea către segmentele premium în regiunile dezvoltate, în mare parte Europa, în timp ce volumul mare din segmentul economic este orientat pe piețele tradiționale sau cele de vrac”, explică Ștefan Iamandi.

Un rol important îl joacă și brandul de țară, care permite producătorilor moldoveni să intre pe piețele externe sub o identitate comună. Potrivit reprezentanților sectorului, acesta reduce costurile individuale de promovare, creează un context geografic clar pentru cumpărători și facilitează accesul la discuții comerciale și instituționale la nivel înalt.

Prin comparație, exporturile de vin ale României s-au ridicat anul trecut la aproape 40 de milioane de euro, de aproape trei ori mai puțin decât valoarea exporturilor realizate de Republica Moldova.

Diferența este vizibilă și în structura exporturilor. Vinurile îmbuteliate generează aproximativ 60% din valoarea exporturilor moldovenești, ceea ce arată o orientare spre produse cu marje mai mari și o prezență mai puternică pe rafturile piețelor externe.

În timp ce Republica Moldova încearcă să-și consolideze imaginea de producător de vin premium, România continuă să se confrunte pe multe piețe externe cu percepția de „vin ieftin”, ceea ce limitează capacitatea producătorilor de a obține prețuri mai mari și de a urca spre segmentele superioare ale pieței.