Noul „Drum al Mătăsii” fără Putin: China va construi o cale ferată către Europa, ocolind Federația Rusă

China, Uzbekistanul și Kârgâzstan intenționează să construiască un coridor feroviar pe ruta China-Europa, ocolind teritoriul Rusiei. Un astfel de document tripartit a fost semnat la summitul „Asia Centrală – China”, transmite Radio Svoboda.

Primele acorduri privind construcția acestei linii de cale ferată au fost semnate în septembrie 2022 în Uzbekistan în cadrul summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai. Noul document a subliniat pașii suplimentari pentru implementarea proiectului, adică dezvoltarea proiectului, mecanismele de finanțare etc.

Este planificat ca noua linie de cale ferată să înceapă la pasul Torugart – la granița dintre Kârgâzstan și China, unde există deja o linie de cale ferată funcțională. În continuare, autostrada va merge spre Uzbekistan, unde va face legătura cu o altă ramură deja existentă a căilor ferate uzbece.

Una peste alta, noua autostradă va trece prin zone muntoase greu de construit, ceea ce va necesita realizarea a aproximativ o sută de tuneluri.

Liderul chinez Xi Jinping a lansat, la finele săptămânii trecute, un apel către ţara sa şi Asia Centrală să exploateze pe deplin oportunităţile de cooperare în domeniul economic, în cadrul unui plan ambiţios de dezvoltare a regiunii.

“În primul rând, trebuie să consolidăm construcţia instituţională. Am înfiinţat mecanisme de întâlnire în domeniul afacerilor externe, economie, comerţ şi vamă, precum şi un consiliu de afaceri. China a propus, de asemenea, instituirea unor mecanisme de întâlnire şi dialog în domeniul industriei şi investiţiilor, agriculturii, transporturilor, răspunsului în situaţii de urgenţă, educaţiei şi partidelor politice, care vor fi platforme pentru o cooperare reciproc avantajoasă între ţările noastre”, a declarat liderul chinez, potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Externe de la Beijing.

“Trebuie să extindem legăturile economice şi comerciale. China va lua mai multe măsuri de facilitare a comerţului, va moderniza tratatele bilaterale de investiţii şi va deschide «căile verzi» pentru vămuirea simplificată a produselor agricole şi secundare în toate porturile de frontieră dintre China şi ţările din Asia Centrală. (…) Trebuie, de asemenea, să aprofundăm conectivitatea. China se va strădui să crească volumul transportului transfrontalier de mărfuri, să sprijine dezvoltarea coridorului de transport internaţional transcaspic, să sporească capacitatea de trafic a autostrăzii China- Kârgâzstan-Uzbekistan şi a autostrăzii China-Tadjikistan-Uzbekistan şi va merge mai departe cu consultările privind calea ferată China- Kârgâzstan-Uzbekistan. China va încerca să modernizeze porturile de frontieră existente într-un ritm mai rapid. (…) Trebuie să extindem cooperarea energetică. Dorim să propunem un parteneriat de dezvoltare energetică China-Asia Centrală. Ar trebui să grăbim construcţia liniei D a gazoductului China-Asia Centrală, să extindem comerţul cu petrol şi gaze, să urmărim cooperarea în lanţurile industriale energetice şi să consolidăm colaborarea în domeniul energiei noi şi al utilizării paşnice a energiei nucleare”, a subliniat președintele Chinei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#matase #drum #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.