FSB vrea să pună mâna pe Giurgiulești? Slusari cere Comisie parlamentară de anchetă

Alexandru Slusari cere Parlamentului crearea unei Comisii parlamentare de anchetă. În opinia sa, aceasta urmează să investigheze dacă activitatea obiectivului în perioada guvernării PDM nu a contravenit interesului național.

Slusari notează că, în conformitate cu legislația, Portul Internațional Liber Giurgiulești a fost creat pentru dezvoltarea economică și a comerțului, prin acordarea serviciilor rapide și calitative de transportare a mărfurilor dinspre și spre Republica Moldova. El mai afirmă c legea nu a prevăzut atunci plafonarea suprafeței maximală de infrastructură portuară, care poate fi transmisă în subarenda unui agent economic.

„Noi cunoaștem că încă din timpurile lui Voronin Plahotniuc a pus ochii pe Port și știm prin cine a pus mâna pe acest obiect de infrastructură critică în perioada statului capturat. Unii deputați vineri au dat întrebări foarte pertinente. Cât de corect este faptul că în Port este desfășurată activitatea de producere, care poate periclita funcționarea Portului, ceea ce am văzut recent ? Cum corelează aceasta activitatea cu funcția de bază a Portului privind serviciile portuare ? De ce în cadrul Zonelor Economice Libere pentru a primi scutiri la plata impozitului pe venit, e nevoie de investiții de la 1 până la 5 milioane de dolari, iar pentru Port nu există nici o condiție investițională și rezidentul obține scutire de 75 % la plata impozitului pe venit pe primii 10 ani ? De ce în ZEL-uri numărul genurilor de activități este limitat, iar în Port nu există nici o limitare ?

Dar cel mai grav lucru este că nu există nici o obligațiune pentru investitor general și rezidenții Portului ca obiectul strategic să lucreze prioritar pentru Republica Moldova sau măcar să existe o cota anuală obligatorie pentru exporturi ai mărfurilor moldovenești. Din comunicarea mea cu Serviciul Vamal am realizat că deja avem o perioada lungă de când prin Port practic nu este exportată producția agricolă moldovenească. Apare întrebarea logică. Ce câștigă agenți economici- rezidenți ai Republicii Moldova de la activitatea Portului, care formal aparține Republicii Moldova, dar în realitate a devenit un fel de offshor pentru un grup de companii, controlate din afară țării?”, scrie Slusari.

Mai mult, conform lui, un investitor turc, cu reputație dubioasă, care ar avea conexiuni cu FSB, râvnește să procure compania Danube Logistics, investitorul general al Portului. „Mă bucur că prim-ministru Recean vehement a respins aceasta ideea, însă cunosc că presiunea continuă și este sprijinită de unii demnitari de stat din Moldova. Dacă ar fi cazul, voi veni cu detalii despre acest investitor turc”, mai afirmă Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FSB #port #Giurgiulești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.