Industria crypto! Cel mai mare stablecoin recuperează toată valoarea pierdută în 2022

Stablecoin-ul Tether Holdings Ltd., USDT, a recuperat toate cele aproximativ 20 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă pierdute în urma prăbuşirii TerraUSD în urmă cu puţin peste un an, conform Bloomberg.

Volumul în circulaţie al celui mai tranzacţionat activ activ digital din lume a depăşit recordul anterior de 83,2 miliarde de dolari, stabilit în mai 2022, potrivit unui tracker live publicat de Tether. Stablecoin-ul USDT este ancorat unu la unu cu dolarul şi îşi menţine această valoare prin susţinerea acesteia cu rezerve de numerar şi active echivalente cu numerar.

Recuperarea USDT este o dovadă a rolului dominant pe care îl joacă pe piaţa crypto ca mijloc de efectuare a tranzacţiilor şi de stocare a valorii. Circulaţia stablecoin-ului a scăzut cu aproximativ 20% în al doilea trimestru al anului trecut, pe măsură ce prăbuşirea Terra a destabilizat pieţele crypto şi a dat startul unei perioade pline de falimente, scandaluri de profil şi o prăbuşire a preţurilor majorităţii criptomonedelor.

Circulaţia USDT a crescut în ultimele luni, chiar şi în condiţiile în care principalul său rival, USDC al Circle Internet Financial Ltd., s-a micşorat, iar volumele de tranzacţionare a criptomonedelor au rămas, în general slabe.
Această tendinţă a sporit ambiguitatea care înconjoară stablecoin-ul dominant, potrivit cercetătorului Kaiko. USDT este utilizat în peste 50% din toate tranzacţiile de pe bursele centralizate, a spus acesta, însă cota de piaţă a Tether în raport cu alte stablecoin-uri nu a crescut în mod vizibil în timpul scăderii activităţii. Schimbările în utilizarea USDT pe bursele descentralizate, care permit utilizatorilor să tranzacţioneze fără intermediary, nu explică singure câştigul, a adăugat acesta.

În trecut, observatorii din industrie au ridicat semne de întrebare cu privire la faptul că USDT-ul Tether era susţinut de suficiente rezerve pentru a justifica pretenţia de a fi unu la unu, pe lângă calitatea activelor care compun aceste rezerve. Compania a ajuns la o înţelegere cu procurorul general din New York în 2021 în legătură cu o presupusă amestecare a fondurilor clienţilor şi ale companiilor şi cu minciuna cu privire la rezervele sale faţă de investitori. Tether, împreună cu Bitfinex, nu au recunoscut niciodată nici-o abatere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recuperare #crypto #industrie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.