Franța scoate la vânzare castelul unui oligarh rus, cunoscut opozant al lui Putin, mort în condiții misterioase

03 Iun. 2023, 07:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iun. 2023, 07:53 // Actual //  bani.md

Autoritățile franceze au scos la vânzare un castel de lux în valoare de mai multe milioane de euro confiscat de la oligarhul rus Boris Berezovski, vechi opozant al președintelui rus Vladimir Putin și care în 2013 a fost găsit mort în locuința sa din Marea Britanie, conform The Guardian.
Anunțul privind scoaterea l vânzare a castelului a fost făcut vineri de agenția franceză care se ocupă de bunurile confiscate.

Berezovski a achiziționat castelul de la Garoupe de pe Coasta de Azur în anii 1990, în timp ce primul președinte al Rusiei post-sovietice, Boris Elțin, era la putere, iar magnatul era considerat unul dintre cei mai puternici oameni din țară.

Castelul a fost confiscat de autoritățile franceze în 2015, la doi ani după ce Berezovski – care devenise un aprig opozant al lui Putin – a fost găsit mort în casa lui din Marea Britanie, în circumstanțe care nu au fost niciodată elucidate.

Proprietatea a fost construită pe prestigiosul Cap d’Antibes de către industriașul și deputatul britanic Charles McLaren, iar istoria sa bogată arată că a fost legată de personalități precum Pablo Picasso, Cole Porter și Ernest Hemingway.

Coasta de Azur a fost populară printre rușii bogați care se întorceau la vizitele familiei imperiale la începutul secolului. După prăbușirea URSS, a devenit un loc preferat pentru oligarhii țării.

Invazia Ucrainei de către Rusia și sancțiunile din vest au făcut ca deținerea de proprietăți și chiar intrarea în Franța să fie din ce în ce mai problematică pentru mulți ruși.

Fosta eminența cenușie a Kremlinului în timpul președinției lui Boris Elțîn, căzut în dizgrație odată cu venirea la putere a lui Vladimir Puțîn, Boris Berezovski s-a stabilit în Marea Britanie în anul 2000 și a obținut statutul de refugiat politic în această țară în 2003. El a fost găsit mort în locuința sa din Marea Britanie în martie 2013, la vârsta de 67 de ani.

Miliardarul a fost unul dintre adversarii cei mai virulenti ai lui Vladimir Putin. El era la Londra una dintre figurile principale ale unui grup de exilați ruși anti-Puțîn, din care a făcut parte și Alexander Litvinenko, un dezertor al FSB (serviciile secrete ruse, ex-KGB), otrăvit în noiembrie 2006 cu poloniu, o substanță radioactivă. Litvinenko băuse, cu puțîn timp înainte, un ceai cu omul de afaceri Dmitri Kovtun și cu Andrei Lugovoi, un agent secret rus, într-un hotel londonez. Lugovoi, considerat de Londra principalul suspect, l-a acuzat pe Berezovski de implicare în asasinarea lui Litvinenko. De altfel, Berezovski era vizat de numeroase anchete în Rusia.

El fusese, de asemenea ,condamnat în costumacie la 18 ani de închisoare pentru spălare de bani, delapidare și tâlhărie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.