Barajul hidrocentralei Nova Kahovka, situată pe cursul fluviului Nipru, a fost complet aruncat în aer, în noaptea de 5 spre 6 iunie, după ce în toamna anului trecut a suferit distrugeri parțiale, spre malul drept, în urma unor bombardamente.
Kievul acuză Moscova de sabotarea barajului, iar publicația ucraineană EastFruit califică atacul drept ”o crimă împotriva securității alimentare a lumii”, întrucât lacul de acumulare din amonte deservea un imens sistem de irigații pe care se baza activitatea agricolă din regiunile sudice ale Ucrainei, caracterizate prin secetă și tendințe de deșertificare, transmite Lantul Alimentar.
Rezervorul de apă Kahovka a fost sursa unuia dintre cele mai mari sisteme de irigare din Europa. Regiunile sudice ale Ucrainei, beneficiare ale apei din lacul Kakhovka, au furnizat grâu, porumb, floarea soarelui și ulei de floarea soarelui, soia și făină de soia țărilor din Orientul Mijlociu, Asia, Africa și Europa.
De asemenea, apa din acest sistem de irigare a făcut posibilă obținerea unui procent de 80% din toată producția de legume din Ucraina și a unui procent semnificativ de fructe și struguri. Aproape toate speciile pomicole iubitoare de climă mai caldă din Ucraina, cum ar fi piersicul, caisul, cireșul, vița-de-vie, etc. au fost cultivate cu utilizarea apei din rezervorul Kahovka. Majoritatea serelor cu legume de vară, care furnizează populației Ucrainei și Moldovei roșii, vinete, castraveți și ardei la prețuri accesibile, au fost, de asemenea, situate de-a lungul canalelor sistemului de irigații Kahovka.
”Astăzi, fără irigare, este imposibil să întreții orice cultură agricolă, în această regiune, în special fructe și legume. Cert este că regiunea primește doar aproximativ 400 mm de precipitații pe an și majoritatea în perioada de iarnă, adică în afara sezonului de vegetație. O cantitate atât de slabă de precipitații este tipică pentru deșerturi, iar distrugerea barajului hidrocentralei Kakhovska transformă de fapt sudul țării într-un deșert”, notează analiștii publicației EastFruit.
”Mai mult, acest act terorist – avertizează jurnaliștii ucraineni – va avea ca efect transformarea progresivă a Republicii Autonome Crimeea într-un deșert nu numai nepotrivit agriculturii, ci și un loc nepotrivit vieții umane în principiu”.
Fără apa din fluviul Nipru, care nu va mai ajunge acum în peninsulă, cel puțin în următorii 10 ani, va avea loc o pătrundere treptată a apei de mare în pânza freatică. În prezent, în multe orașe din Crimeea, fântânile cu o adâncime de 800 de metri sau mai mult, folosite pentru alimentarea populației cu apă, au deja un nivel excesiv de săruri.
Această apă continuă să fie furnizată populației, deși este de fapt de nepotabilă și nu este potrivită nici măcar pentru nevoile casnice. În special, aparatele electrocasnice sunt deja masiv defectate. În mod similar, o astfel de apă este complet nepotrivită pentru irigare în Crimeea.
