Planul ”Ziua Z” al Ucrainei este pe masă: Înfrângerea strategică a lui Putin și mizele geopolitice

08 Iun. 2023, 09:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Iun. 2023, 09:42 // Actual //  bani.md

Planul ”Ziua Z” al Ucrainei este pe masă, iar generalul Mark Milley, șeful Statului Major al SUA, a făcut o paralelă directă cu Ziua Z din 1944, în care aliații au debarcat în Normandia, în cel de-Al Doilea Război Mondial. Ofițerul american a spus că contraofensiva Ucrainei are ca scop ”eliberarea teritoriului ocupat pe nedrept de Rusia, o țară agresoare”.

Însă, ținta majoră a Ucrainei este una cu bătaie lungă, așa cum cred generalii americani, aceea că este posibil să se întâmple o ”înfrângere strategică” a regimului lui Putin, potrivit The Economist.

Atunci în 1944, ca și acum, luptele vor determina viitoarea ordine de securitate în Europa. Dar pentru susținătorii occidentali ai Ucrainei, cel puțin, scopul final al războiului este mult mai puțin clar decât a fost pentru Aliați în 1944. Spre deosebire de Germania nazistă, Rusia este o putere nucleară.

Este greu de imaginat capitularea sa completă. Obiectivul declarat al Ucrainei este de a recuceri toate pământurile pe care Rusia le-a confiscat din 2014, restabilind granițele care au fost stabilite în 1991, când Uniunea Sovietică s-a destrămat. Iar Ziua Z este aproape, planurile fiind acum pe masă.

Dar chiar dacă armata ucraineană poate realiza acest lucru (și mulți occidentali, în special, au îndoielile lor), există temeri că Rusia ar putea privi un astfel de rezultat ca pe o umilință atât de abjectă încât ar merita să folosească arme nucleare pentru a o evita.

Rezultatul este un obiectiv mult mai vag: ca Ucraina să provoace cât mai multe pierderi și să obțină cât mai multe câștiguri teritoriale pentru a-și întări mâna în timp ce încearcă să ajungă la un modus vivendi cu o Rusia slăbită. Prin acest mod de gândire, un rezultat pozitiv ar fi ca noile brigăzi armate ”occidentale” ale Ucrainei să rupă podul terestru dintre Rusia și peninsula Crimeea sau să se apropie suficient de mult pentru a pune în pericol pozițiile rusești în Crimeea.

Chiar și ținând cont de riscul ca China să ajute cu arme Rusia, totuși generalii americani cred din ce în ce mai mult că este posibil să creeze o „înfrângere strategică” pentru regimul lui Putin.

Trei scenarii privind contraofensiva Ucrainei

Din ce în ce mai mult, conducerea Americii, susținută de unii din Europa, își propune să se asigure că Rusia își pierde atât capacitatea militară, cât și înclinația de a lansa un alt război de agresiune în viitor. „Niciodată nu este un concept greu de înțeles”, spune un oficial occidental.

În ajunul contraofensivei ucrainene, un grup de înalți oficiali occidentali și experți s-au adunat la Ditchley Park în Marea Britanie, pentru a discuta despre cum s-ar putea desfășura războiul. Acolo, s-au discutat trei scenarii posibile.

Primul implică o străpungere a frontului de către ucraineni, o prăbușire a forțelor ruse, poate cu Ucraina chiar amenințând Crimeea. Acest lucru ar putea duce la pierderea puterii lui Putin. Pentru unii, acesta este cel mai bun mod de a restabili pacea în Europa.

Un al doilea scenariu implică pierderi mai limitate ale Rusiei – și perspectiva unor noi înfrângeri dacă războiul continuă – care ar putea fi suficiente pentru a pedepsi Rusia și a-l slăbi pe Putin.

Un al treilea scenariu, mai sumbru, ar fi un impas care îi va permite Rusiei să păstreze cele mai multe teritorii pe care le-a ocupat. Acest lucru ar submina încrederea Occidentului în Ucraina și l-ar încuraja pe Putin.

În ciuda tuturor eșecurilor militare ale Rusiei, spune Alexander Gabuev, de la Centrul Carnegie Rusia Eurasia, un think-tank din Berlin, Putin nu pare să-și fi abandonat intenția de a subjuga întreaga Ucraină, anexând mai mult din teritoriul ei și instalând un guvern marionetă la Kiev.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.