Argentina ar putea adopta dolarul pentru a calma inflaţia de 109

Pesoul argentinian a avut o viaţă tumultoasă. În anii 1980 a fost detronat temporar de o nouă monedă numită austral. În anul 1991 pesoul a fost legat de dolar producând câţiva ani de prosperitate, decuplarea producându-se în haos. Acum moneda argentiniană este cea mai prost cotată din pieţele emergente, scrie Bloomberg.

Un economist argentinian cu ambiţii prezidenţiale propune o soluţie radicală: adoptarea dolarului. Javier Milei, în prezent congressman, spune că singura metodă de a opri inflaţia de 3 cifre este adoptarea oficială a dolarului. „Pesoul se topeşte precum gheaţa în Sahara”, a declarat acesta făcând aluzie la deprecierea rapidă a monedei. Pesoul argentinian şi-a pierdut jumătate din valoare în ultimul an.

Dacă Javier Milei va câştiga cursa prezidenţială în octombrie şi îşi va îndeplini angajamentul, Argentina va deveni cea mai mare economie dolarizată. Produsul său intern brut este de aproximativ cinci ori mai mare decât cel al Ecuadorului, în prezent cea mai mare economie care foloseste dolarul.
Adoptarea dolarului este considerată ca fiind o ultimă soluţie pentru ţările aflate în situaţii disperate. Argentina cu siguranţă se încadrează: Inflaţia a atins 109% în mai, iar rata dobânzii de referinţă a băncii centrale este de 97%, în timp ce economiştii se aşteaptă ca Argentina să intre în recesiune în 2023, ar fi a treia în cinci ani.

„Dolarizarea are loc deja”, spune Diana Mondino, economist şi profesor de finanţe. „Argentinienii economisesc în dolari şi fac tot mai multe tranzacţii în dolari.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Argentina #dolar #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.