Angela Merkel a mărturisit. Se teme să intre în istorie ca o „persoană leneșă”

Angela Merkel a mărturisit, după 16 ani la conducerea guvernului Germaniei, că nu și-ar dori ca în cărțile de istorie să se scrie despre ea că „a fost leneșă”. Șefa guvernului de la Berlin a fost întrebată, la un post de radio ce nu i-ar plăcea să se scrie despre ea în cărțile de istorie, relatează AFP, citat de Agerpres.

Șefa guvernului german, care se va retrage din funcţie după alegerile legislative din 26 septembrie, este cunoscută drept o persoană foarte muncitoare şi rezistentă, atât în şedinţele de negocieri cu lideri ai altor state, cât şi cu şefii de landuri germane. Cu toate acestea, întrebată joi în timpul unui forum organizat de postul de radio WDR despre ce nu i-ar plăcea să se scrie despre ea în cărţile de istorie, Angela Merkel a avut un singur răspuns: „Că aş fi fost leneşă”.

De la maratoane diplomatice până la summituri europene ce se prelungeau târziu în noapte, Angela Merkel a uimit mereu prin rezistenţa sa la oboseală. De altfel, apropo de regimul ei de dormit, ea a explicat în 2015: „Am capacităţi demne de o cămilă. Am o oarece aptitudine spre acumulare. Însă, la un moment dat, trebuie totuşi să-mi refac plinul”.

În acel an, de exemplu, ea a avut parte de o noapte albă şi de 16 ore de negocieri la Minsk pentru un armistiţiu în Ucraina, apoi de două zile de summit european în care s-a aflat în prima linie, asupra crizei din Grecia.

Angela Merkel şi-a făcut întotdeauna un titlu de glorie în a consulta şi concilia, chiar dacă acest lucru o face să întârzie în a lua o decizie.

„Metoda mea de lucru a fost întotdeauna de a crea legături, de a rezolva conflicte prin discuţie”, în opoziţie cu alte comportamente ce constau în „a alimenta tensiunile şi a le lăsa să explodeze”, a mai explicat ea în timpul acestui forum.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.