Angela Merkel a mărturisit. Se teme să intre în istorie ca o „persoană leneșă”

21 Mai 2021, 07:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
21 Mai 2021, 07:25 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Angela Merkel a mărturisit, după 16 ani la conducerea guvernului Germaniei, că nu și-ar dori ca în cărțile de istorie să se scrie despre ea că „a fost leneșă”. Șefa guvernului de la Berlin a fost întrebată, la un post de radio ce nu i-ar plăcea să se scrie despre ea în cărțile de istorie, relatează AFP, citat de Agerpres.

Șefa guvernului german, care se va retrage din funcţie după alegerile legislative din 26 septembrie, este cunoscută drept o persoană foarte muncitoare şi rezistentă, atât în şedinţele de negocieri cu lideri ai altor state, cât şi cu şefii de landuri germane. Cu toate acestea, întrebată joi în timpul unui forum organizat de postul de radio WDR despre ce nu i-ar plăcea să se scrie despre ea în cărţile de istorie, Angela Merkel a avut un singur răspuns: „Că aş fi fost leneşă”.

De la maratoane diplomatice până la summituri europene ce se prelungeau târziu în noapte, Angela Merkel a uimit mereu prin rezistenţa sa la oboseală. De altfel, apropo de regimul ei de dormit, ea a explicat în 2015: „Am capacităţi demne de o cămilă. Am o oarece aptitudine spre acumulare. Însă, la un moment dat, trebuie totuşi să-mi refac plinul”.

În acel an, de exemplu, ea a avut parte de o noapte albă şi de 16 ore de negocieri la Minsk pentru un armistiţiu în Ucraina, apoi de două zile de summit european în care s-a aflat în prima linie, asupra crizei din Grecia.

Angela Merkel şi-a făcut întotdeauna un titlu de glorie în a consulta şi concilia, chiar dacă acest lucru o face să întârzie în a lua o decizie.

„Metoda mea de lucru a fost întotdeauna de a crea legături, de a rezolva conflicte prin discuţie”, în opoziţie cu alte comportamente ce constau în „a alimenta tensiunile şi a le lăsa să explodeze”, a mai explicat ea în timpul acestui forum.

16 Nov. 2026, 12:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reforma salarizării în sectorul bugetar, prezentată drept o măsură de majorare a veniturilor angajaților, riscă să producă efectul invers, susține deputatul Ion Chicu. Potrivit acestuia, modificările pregătite la Legea nr. 270 cu privire la sistemul unitar de salarizare prevăd reducerea premiilor, schimbarea mecanismului de ajustare a salariilor și o creștere a fondului de remunerare care nu ar acoperi inflația acumulată.

Chicu afirmă că impactul financiar al noii legi este estimat la 4,7 miliarde de lei, raportat la un fond total de salarizare de 32,7 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor sale, creșterea ar reprezenta aproximativ 14%, sub nivelul inflației cumulate pe doi ani, despre care deputatul susține că va depăși 18%.

„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei. Raportat la fondul general de 32,7 miliarde, asta înseamnă o creștere cu 14%. Considerând că anul acesta majoritatea bugetarilor nu au beneficiat de majorări, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real”, a declarat parlamentarul.

O altă modificare criticată de Chicu vizează mecanismul de ajustare a salariilor. Potrivit deputatului, actuala raportare la inflația anuală ar urma să fie înlocuită cu un indicator legat de creșterea nominală a Produsului Intern Brut.

În opinia sa, această schimbare ar putea dezavantaja angajații din sectorul public în perioadele în care inflația depășește ritmul de creștere a economiei în termeni nominali.

„În majoritatea cazurilor, salariile bugetarilor nu vor crește în măsura inflației. De exemplu, în anul 2022, inflația a depășit creșterea nominală a PIB-ului cu 20 de puncte procentuale”, a afirmat Chicu.

Deputatul atrage atenția și asupra reducerii plafonului pentru premiile acordate angajaților din sectorul public. Potrivit acestuia, fondul destinat premiilor unice ar urma să fie diminuat de la maximum 5% la 2% din fondul anual de salarizare.

În același timp, plafonul premiului anual ar urma să scadă de la 50% la 20% din salariul de bază, ceea ce, în opinia parlamentarului, ar putea reduce veniturile suplimentare ale angajaților bugetari.

Chicu susține că modificările riscă să îi dezavantajeze tocmai pe angajații care asigură funcționarea instituțiilor publice, fără ca aceștia să beneficieze de o creștere reală a veniturilor.

„Oamenii care într-adevăr muncesc nu au majorarea reală de salariu”, a declarat deputatul.

Parlamentarul a anunțat că nu va susține modificările legislative, motivând că acestea nu ar compensa pierderea puterii de cumpărare a salariaților.

„Bineînțeles, noi nu vom susține această lege, pentru că, în pofida promisiunilor, salariul real al oamenilor scade”, a conchis Ion Chicu.

În schimb, Guvernul susține că reforma, aprobată pe 12 noiembrie, va aduce o majorare salarială medie de 15,7% pentru aproximativ 172.000 de angajați bugetari. Autoritățile afirmă că noul sistem urmărește creșterea salariilor de bază și reducerea discrepanțelor dintre diferite categorii de personal.