Cine luptă pentru a obține o schimbare a sistemului de taxe de poluare?

Parlamentul Republicii Moldova a înregistrat proiectul de lege nr. 160, care are drept scop schimbarea sistemului de taxe de poluare. Prevederile acestuia includ o serie de inițiative care au fost primite foarte negativ de către producătorii autohtoni. Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham) a oferit comentarii ferme referitor la aceste modificări.

Proiectul prevede:

– micșorarea taxelor de poluare pentru importatori;

– majorarea taxelor pentru producătorii locali;

– amânarea transferurilor acestor taxe către bugetul de stat: înlocuirea plăților lunare cu plăți anuale;

– scutirea de taxe de poluare în anumite cazuri.

În anul 2022, în baza Articolului 11 din Legea nr. 1540/1998 privind taxele de poluare, s-au încasat 412 milioane de lei la bugetul de stat. Micșorarea taxei pentru importatori, precum și a scutirii, în cazul în care obiectivele sunt îndeplinite, ar duce la pierderi bugetare semnificative și la reduceri ulterioare ale cheltuielilor pentru proiectele de mediu. În acest sens, în luna februarie a izbucnit o dezbatere aprinsă la acest subiect. De atunci proiectul a suferit unele modificări, însă este încă în vigoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham) a criticat o serie de prevederi din proiectul de lege nefinalizat, clasându-le nepotrivite. În prezent, ambalajele din materiale compozite nu pot fi reciclate în Moldova, iar exportul lor necesită încheierea unor contracte pe termen lung, de care nu dispun niciunul dintre operatorii de pe piață. Hotărârea de Guvern nr. 561/2020 nu stipulează obiectivul de colectare a acestui tip de deșeuri. Acest lucru înseamnă că, operatorii de pe piață, care utilizează ambalaje din materiale compozite, nu vor putea primi compensații. De asemenea, formula de calcul a compensației este prezentată în mod incorect.

Unii producători, în special viticultorii, exportă o parte considerabilă din producția lor. Cu toate acestea, nu li se rambursează taxele de poluare. Pur și simplu, mecanisme care să scutească produsele exportate de taxă, nu există.

„Proiectul de lege pune producătorii locali în situație defavorizată comparativ cu importatorii de produse finite, fiind încălcate condițiile unei concurențe loiale pentru toți actorii economici”, se arată într-o declarație a Camerei de Comerț Americane din Moldova (AmCham).

Mai mulți producători naționali și-au exprimat atitudinea negativă față de proiectul de lege, în mass-media și în scrisori oficiale: Oficiul Național al Viei și Vinului, producătorii de lactate și carne, procesatorii de fructe și legume, producătorii de apă și de băuturi etc.

În favoarea noilor modificări s-a expus doar APIAM – o asociație ai cărei membri sunt: Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău; Carlsberg; Nestle; Orbico MA; Efes Vitanta Moldova Brewery; Le Bridge Corporation Limited. Toate aceste companii sunt importatoare, iar doar ultimele două sunt implicate și în producția alimentară.

Vor putea importatorii să influențeze deciziile legislative în propriul interes? Răspunsul la această întrebare îl vom afla în următoarele săptămâni, când Comisia parlamentară va organiza audieri în cadrul Comisiei mediu şi schimbări climatice.

#taxe #producatori autohtoni #poluare #AmCham

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.