Ponderea plăților din buzunar denotă gradul de dependență a finanțării sistemului de sănătate de cheltuielile gospodăriilor casnice. Evidențele OMS indică clar că, plățile din buzunar (în eng. OOPS – out-of-pocket spending) sunt mai mici în statele cu o pondere mai mare a cheltuielilor publice față de PIB. În Republica Moldova, în anul 2020, la o cotă a cheltuielilor publice din PIB mai mică de 5%, plățile din buzunar constituie 31% din totalul cheltuielilor pentru sănătate, potrivit constatărilor Strategiei de dezvoltare a sistemului medical din Republica Moldova.
Deși în diminuare, de la 47% în 2000, cota plăților din buzunar în cheltuielile totale din sectorul sănătății rămâne impunătoare, fiind cu mult peste media din țările UE (15,5%).
Ponderea mare a plăților din buzunar produce multiple cazuri de cheltuieli catastrofale, inechitate printre păturile socio-economice și posibilitatea ca tot mai mulți oameni să cadă sub pragul de sărăcie din cauza plăților pentru servicii de sănătate. În anul 2021, ponderea populației cu cheltuielile gospodăriilor pentru sănătate mai mari de 10% în total cheltuielile gospodăriilor a alcătuit 14,2%. Pentru populația din mediul urban aceasta a constituit 17,1%, comparativ cu 12,2% din populația rurală, în creștere cu 3% și, respectiv, 1,6% față de anul 2020, mult mai înaltă comparativ cu majoritatea țărilor din regiunea europeană a OMS. În mare parte, acestea sunt suportate de păturile cele mai sărace ale populației, puternic concentrate în rândul persoanelor care trăiesc în mediul rural și al pensionarilor.
Acest lucru reprezintă o dovadă clară că protecția financiară a populației nu este suficientă. Plățile din buzunar (formale și neformale) sunt achitate în mare parte pentru medicamente pentru tratamentul de ambulator. Populația din cele mai sărace pături, în anul 2021 a cheltuit pentru medicamentele circa 52% din totalul cheltuielilor pentru sănătate (Studiul Accesul populației la serviciile de sănătate, BNS, 2022
Plățile neformale, fiind pe larg răspândite în Republica Moldova, reduc din încrederea persoanelor în sistemul de sănătate și majorează costurile serviciilor medicale pentru beneficiarii acestuia. Astfel, în situația când nu va fi asigurată tendința unei finanțări adecvate a sistemului de sănătate, lipsită de o prioritizare a cheltuielilor publice, va crește ponderea plăților din buzunar pentru serviciile medicale și va reduce accesul la servicii medicale a populației și va aprofunda inechitatea în sănătate.
