Fenomenul plicul la medic! Câți bani dau moldovenii la doctor

Ponderea plăților din buzunar denotă gradul de dependență a finanțării sistemului de sănătate de cheltuielile gospodăriilor casnice. Evidențele OMS indică clar că, plățile din buzunar (în eng. OOPS – out-of-pocket spending) sunt mai mici în statele cu o pondere mai mare a cheltuielilor publice față de PIB. În Republica Moldova, în anul 2020, la o cotă a cheltuielilor publice din PIB mai mică de 5%, plățile din buzunar constituie 31% din totalul cheltuielilor pentru sănătate, potrivit constatărilor Strategiei de dezvoltare a sistemului medical din Republica Moldova.

Deși în diminuare, de la 47% în 2000, cota plăților din buzunar în cheltuielile totale din sectorul sănătății rămâne impunătoare, fiind cu mult peste media din țările UE (15,5%).

Ponderea mare a plăților din buzunar produce multiple cazuri de cheltuieli catastrofale, inechitate printre păturile socio-economice și posibilitatea ca tot mai mulți oameni să cadă sub pragul de sărăcie din cauza plăților pentru servicii de sănătate. În anul 2021, ponderea populației cu cheltuielile gospodăriilor pentru sănătate mai mari de 10% în total cheltuielile gospodăriilor a alcătuit 14,2%. Pentru populația din mediul urban aceasta a constituit 17,1%, comparativ cu 12,2% din populația rurală, în creștere cu 3% și, respectiv, 1,6% față de anul 2020, mult mai înaltă comparativ cu majoritatea țărilor din regiunea europeană a OMS. În mare parte, acestea sunt suportate de păturile cele mai sărace ale populației, puternic concentrate în rândul persoanelor care trăiesc în mediul rural și al pensionarilor.

Acest lucru reprezintă o dovadă clară că protecția financiară a populației nu este suficientă. Plățile din buzunar (formale și neformale) sunt achitate în mare parte pentru medicamente pentru tratamentul de ambulator. Populația din cele mai sărace pături, în anul 2021 a cheltuit pentru medicamentele circa 52% din totalul cheltuielilor pentru sănătate (Studiul Accesul populației la serviciile de sănătate, BNS, 2022

Plățile neformale, fiind pe larg răspândite în Republica Moldova, reduc din încrederea persoanelor în sistemul de sănătate și majorează costurile serviciilor medicale pentru beneficiarii acestuia. Astfel, în situația când nu va fi asigurată tendința unei finanțări adecvate a sistemului de sănătate, lipsită de o prioritizare a cheltuielilor publice, va crește ponderea plăților din buzunar pentru serviciile medicale și va reduce accesul la servicii medicale a populației și va aprofunda inechitatea în sănătate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#medic #bani #mita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a organizat, în format online, un seminar practic dedicat noilor reguli privind determinarea și afișarea țării de origine a produselor agroalimentare. La eveniment au participat reprezentanți ai rețelelor de comerț și ai companiilor producătoare din Republica Moldova.

Seminarul a fost organizat în contextul intrării în vigoare, la 10 august, a noilor cerințe legislative privind afișarea țării de origine a produselor alimentare pe indicatorul de preț.

În calitate de instituție împuternicită prin lege să determine și să confirme originea mărfurilor, CCI a oferit antreprenorilor informații privind aplicarea corectă a noilor prevederi. Experții instituției au explicat diferențele dintre noțiuni precum țara sau adresa producătorului, locul de proveniență, mențiunile „fabricat în”, „produs autohton” și „ambalat în”, subliniind că acestea au semnificații diferite și nu trebuie confundate cu țara de origine.

Participanților li s-a explicat că țara de origine este o noțiune juridică, stabilită în baza regulilor de origine, și nu coincide automat cu sediul producătorului sau cu locul în care produsul a fost ambalat.

În cazul produselor fabricate cu materii prime din import, originea produsului finit este determinată în funcție de operațiunile de prelucrare efectuate. Pentru ca un produs să dobândească originea Republicii Moldova, procesul de producție trebuie să îndeplinească criteriile de prelucrare suficientă. În schimb, operațiuni precum ambalarea, etichetarea, sortarea sau alte intervenții minime nu sunt suficiente pentru a conferi produsului originea Republicii Moldova.

CCI a reamintit că este autoritatea abilitată să efectueze expertiza originii mărfurilor și să elibereze documentele care confirmă originea acestora. În cadrul acestor expertize sunt analizate materiile prime utilizate, procesul tehnologic, operațiunile de producție și documentele justificative pentru a stabili dacă produsul îndeplinește criteriile necesare pentru atribuirea originii Republicii Moldova sau a unei alte țări.

Totodată, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a publicat informații privind aplicarea noilor cerințe și recomandă operatorilor economici să pregătească din timp modificările necesare, inclusiv actualizarea sistemelor de etichetare și a indicatorilor de preț.

După intrarea în vigoare a noilor prevederi, respectarea cerințelor va fi verificată de inspectorii ANSA. Pentru neafișarea sau afișarea incorectă a țării de origine sunt prevăzute amenzi de la 3 000 la 4 500 de lei pentru persoanele cu funcție de răspundere și de la 6 000 la 12 000 de lei pentru persoanele juridice. CCI a RM și-a exprimat disponibilitatea de a acorda suport rețelelor comerciale, furnizorilor și producătorilor în vederea determinării corecte a țării de origine a produselor.