Parlicov deranjat de subvențiile fiscale la energie: Subminează investițiile în eficiența energetică

Ministrul Energiei, Victor Parlicov se arată deranjat de subvențiile fiscale pentru energie. El spune că acest lucru subminează investițiile în eficiența energetică.

„De subvenții fiscale în energie beneficiază cel care consumă foarte multă energie. Este vorba de cei care au bazine și saune. Este politic nepopular acest lucru, însă unul din rolurile mele este să explic societății și să creez niște așteptări să educ societatea că nu vom putea avea eficiență energetică și reducerea facturilor dacă vom submina investițiile prin subvenționarea artificială a consumului de energie. Trebuie să corectăm aceste gafe la energia electrică, inclusiv în zonele sărace”, a explicat Parlicov în cadrul emisiunii „Obiectiv comun” de la TVR Moldova.

Ministrul spune că vrea lanseze un program major de eficientizare clădirilor publice, să atragem credite pe termen lung, iar rambursarea să fie din economiile de la energie.

„Vrem să dezvoltăm fondul rezidențial, care să ăfie destinat subvenționării blocurile dar și caselor individuale pentru reducerea consumului prin substituirea cu energie regenerabilă mai ieftină”, a punctat ministrul.

Potrivit planului de acțiuni, în domeniul energiei regenerabile, în anul curent este planificată lansarea primelor licitații pentru capacități mari de energie regenerabilă, cu o capacitate totală de 60 MW fotovoltaice și 105 MW eoliene, construirea de centrale electrice pe bază de biogaz/biomasă cu o putere totală de 65 MW, dintre care centrale de transformare a deșeurilor în energie cu o putere totală de 20 MW, înființarea plantațiilor de culturi energetice și introducerea facturării nete și facilitarea racordării la rețea a centralelor electrice mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #costuri #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nouriel Roubini, celebrul expert și profesor emerit de economie la Stern School of Business de la Universitatea din New York, este renumit pentru predicțiile sale pesimiste despre starea economiei globale.

Însă acum, el scoate adevărul la iveală, într-o analiză intitulată ”Inevitabilul șoc”, adică colapsul cu care lumea globalizată se va confrunta în câteva luni de acum înainte și pe care nici măcar băncile centrale nu-l pot contracara.

„După ani de politici fiscale, monetare și de credit extrem de relaxate și declanșarea unor șocuri negative majore ale ofertei, presiunile stagflaționiste pun acum presiune asupra unui munte masiv de datorii din sectorul public și privat”, spune economistul american, avertizând că „Mama tuturor crizelor economice se profilează și nu va fi nimic de făcut în privința asta”, potrivit Yahoo News.

Pentru a-și argumenta punctul de vedere, Roubini evidențiază datele privind datoria, descrise drept „uimitoare”. El scrie: „Datoria globală totală a sectorului privat și public ca pondere din PIB a crescut de la 200% în 1999 la 350% în 2021. Raportul este acum de 420% în economiile avansate și de 330% în China. Statelor Unite, este la 420%, ceea ce este mai mare decât în timpul Marii Depresiuni și după cel de-Al Doilea Război Mondial”.

Acest supraîmprumut se desfășoară de mult timp și ratele scăzute au menținut „zombii insolvenți” precum „gospodăriile, corporațiile, băncile, băncile din umbră, guvernele și chiar țările întregi” sus în timpul crizei din 2008 și în pandemia COVID.
Însă acum inflația, alimentată de aceleași politici fiscale, monetare și de credit ultra-relaxate, a pus capăt „aceste zori financiari ai morților”, scrie Roubini răspicat, iar băncile centrale nevoite să majoreze ratele dobânzilor, „zombii se confruntă cu creșteri puternice legate de costurile de serviciu ale datoriilor”.

Această schimbare radicală reprezintă „un triplu șanț”, deoarece inflația erodează, de asemenea, venitul real al gospodăriilor și reduce valoarea activelor acestora, cum ar fi bunurile imobiliare și financiare.

„Același lucru este valabil și pentru corporațiile, instituțiile financiare și guvernele fragile și cu efect de levier excesiv: se confruntă cu o creștere bruscă a costurilor de împrumut, scăderea veniturilor și a veniturilor și scăderea valorii activelor, toate în același timp”.

Spre deosebire de crizele menționate mai sus, politicile ultra-relaxate nu mai pot fi implementate deoarece ar arunca mai mult combustibil pe focul inflației, iar asta, subliniază economistul, înseamnă o recesiune profundă și prelungită, precum și o criză financiară severă.

„Pe măsură ce bulele de active izbucnesc, ratele de serviciu ale datoriei cresc, iar veniturile ajustate la inflație scad în rândul gospodăriilor, corporațiilor și guvernelor, criza economică și prăbușirea financiară se vor hrăni unele pe altele”, subliniază economistul Nouriel Roubini.

„Cu siguranță”, scrie Roubini, „economiile avansate care se împrumută în propria monedă pot folosi o criză de inflație neașteptată pentru a reduce valoarea reală a unor datorii nominale pe termen lung cu rată fixă.

Guvernele nu sunt dispuse să ridice taxele sau să reducă cheltuielile pentru a-și reduce deficitele, monetizarea deficitului băncii centrale va fi din nou văzută drept calea celei mai puține rezistențe, dar nu poți păcăli toți oamenii, tot timpul”.

„Mama tuturor crizelor de datorii stagflaționiste poate fi amânată, nu evitată”, conchide Roubini în Project Syndicate.