Amendă colosală pentru un post tv din Republica Moldova! Ce „serial-minune” i-a jucat festa

Cinema 1 a fost amendată cu 25 000 de lei, în cadrul ședinței Consiliului Audiovizualului, pentru nerespectarea Concepției generale a serviciului de programe.

Postul a 22,24% de programe audiovizuale realizate de producători ce nu se află sub jurisdicția Republicii Moldova, și anume filme din Federația Rusă, însă cota a atins 40,87%.

În același timp, procentul rezervat operelor audiovizuale europene este de 70,09%, iar calculele au identificat 47,4%.

Conform concepției, postul TV urma să difuzeze 19,24% de programe audiovizuale locale, realizate fiind 15,40%.

La compartimentul „Producții audiovizuale ale altor producători”, Cinema 1 indică 32,34% de programe audiovizuale realizate de producători independenți aflați sub jurisdicția Republicii Moldova, însă, ca urmare a controlului, s-au atestat 6,03% de la producătorul „TV-CONTENT” SRL, și anume programele ,,Новое Утро” și ,,Кинопропуск”.

Și la Structura serviciului media audiovizual pe tipuri de programe/emisiuni au fost devieri. Cinema 1 a difuzat 1,02% de programe educaționale și culturale, față de 14,87% indicate în concepția sa. La rubrica „Alte tipuri de emisiuni”, postul indică 22,25%, dar s-au atestat 7,53%. Din acest compartiment fac parte programele audiovizuale „Азбука вкуса” și „Новое Утро”. La compartimentul ,,Filme”, furnizorul indică 42,16%, calculele au identificat 67,80%.

Cinema 1 a mai fost amendată cu 18 000 lei pentru încălcarea repetată a Concepției generale a serviciului media audiovizual, în aprilie 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#televiziune #amenda #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comerțul online a devenit principalul motor de creștere al pieței serviciilor poștale din Republica Moldova, însă marele câștigător nu este operatorul național „Poșta Moldovei”, ci companiile private și internaționale. Concluzia aparține expertului în politici economice Veaceslav Ioniță și a fost prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, comerțul electronic și-a dublat volumul în perioada 2024–2025, iar în 2025 moldovenii au comandat online bunuri din străinătate în valoare de aproximativ 14,9 miliarde de lei. Pe piața internă, valoarea cumpărăturilor online s-a ridicat la circa 3,5 miliarde de lei.

Boom-ul comerțului electronic s-a reflectat direct în piața serviciilor poștale. Numărul coletelor expediate în Republica Moldova a ajuns anul trecut la aproape 11,94 milioane, iar veniturile întregului sector s-au dublat în doar doi ani: de la 471 de milioane de lei în 2023 la 941 de milioane de lei în 2025.

Veaceslav Ioniță afirmă că această creștere spectaculoasă nu a fost generată de „Poșta Moldovei”, ci de operatorii privați, care au reușit să răspundă mult mai rapid cererii tot mai mari pentru servicii moderne de curierat și livrare.

Potrivit analizei, aproximativ două treimi din creșterea pieței în 2025 au fost asigurate de operatorul ucrainean Nova Poshta, iar pe locul doi s-a clasat compania românească Fan Courier. Împreună, cei doi operatori au generat peste 80% din expansiunea pieței serviciilor poștale din Republica Moldova.

În schimb, operatorul național continuă să piardă teren. După o majorare a veniturilor cu circa 34 de milioane de lei în 2024, „Poșta Moldovei” a înregistrat în 2025 o diminuare de aproximativ 19 milioane de lei, în pofida faptului că piața a continuat să crească accelerat.

Economistul califică situația drept „regretabilă”, considerând că operatorul de stat nu a reușit să se adapteze la schimbările rapide ale pieței și la dezvoltarea explozivă a comerțului online.

Analiza mai arată că transformările se văd și pe piața muncii. Creșterea numărului de angajați din sectorul poștal a fost generată aproape exclusiv de companiile private, în timp ce „Poșta Moldovei” a rămas practic pe loc.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, dezvoltarea comerțului electronic a schimbat radical structura pieței serviciilor poștale din Republica Moldova, transformând un sector aflat ani la rând în stagnare într-unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei.