CNA a confirmat că a primit demersul expediat de Ala Nemerenco, cu privire la cei 40 de angajați de la Ambulanță

CNA a confirmat că a primit demersul expediat de ministra Sănătății, Ala Nemerenco, cu privire la cei 40 de angajați CNAMUP.

„În 30 de zile urmează să fie examinat, iar după va fi oferit un răspuns ministrului Sănătății”, a menționat serviciul de presă al CNA.

Federația Sindicală Sănătatea din Moldova nu susține decizia șefului Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), Iurie Crasiuc, de a concedia 40 de angajați pensionari. Mai mult, comitetul sindical din cadrul instituției vizate a emis un aviz negativ în acest sens chiar în primele zile de scandal. Precizările au fost făcute de președintele Federației Sindicale Sănătatea, Aurel Popovici, pentru Realitatea.md.

Șeful CNAMUP, Iurie Crasiuc, a expediat către sindicate o scrisoare prin care anunță că vrea să concedieze 40 de angajați ai instituției, pentru că aceștia și-au atins vârsta de pensionare. Din listă vedem că fără muncă riscă să rămână cel puțin 13 medici, șefi de servicii, paznici și șoferi.

Sindicatele au venit deja cu un răspuns prin care au precizat că sistemul de sănătate se confruntă cu o criză de specialiști, iar persoanele care se regăsesc în lista de concediere au o reputație ireproșabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Conducerea CNAMUP a explicat, într-un răspuns oficial pentru redacția Realitatea.md, de ce vrea să demită 40 de angajați medicali, ajunși la vârsta de pensionare, în timp ce sistemul medical se confruntă cu o criză acută. Între timp, colectivul CNAMUP a adresat o scrisoare către conducerea țării, în care denunță mai multe abuzuri care le-ar fi comis atât conducerea instituției, cât și personal ministrul Sănătății, Ala Nemerenco.

Ministra Sănătății a publicat un mesaj pe contul său de Facebook, după scandalul în care s-a pomenit CNAMUP, precizând că „toți acești 40 aveau funcții în aparatul administrativ, din ei 27 cadre nonmedicale, nimeni din ei nu lucra pe ambulanță, și cel mai important, majoritatea erau rude de gradul I sau II cu toată șefia veche a CNAMUP, mulți din ei nici nu se prezentau la serviciu”.

#ambulanta #CNAMUP #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile agro-alimentare ale Republicii Moldova au crescut în 2025, însă tot mai multă materie primă este vândută peste hotare în detrimentul produselor procesate, arată o analiză prezentată de expertul economic Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit analizei, producția agricolă a crescut cu 13,8% în 2025, după trei ani consecutivi de declin. În același timp, exporturile agro-alimentare au ajuns la 1,8 miliarde de dolari, iar în trimestrul IV au atins 635 de milioane de dolari, cel mai mare nivel trimestrial din istorie.

„Anul 2025 s-a apropiat de nivelul din 2021, considerat cel mai bun an agricol din istoria Republicii Moldova. Dacă tendința continuă, 2026 ar putea depăși recordurile”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Creșterea exporturilor a fost determinată în principal de oleaginoase (+226,3 milioane dolari), fructe și nuci (+39,2 milioane), precum și de lapte și produse lactate (+6,3 milioane).

Totuși, economistul atrage atenția asupra schimbării structurii exporturilor. În 2025, exportul de materie primă agricolă a crescut cu 250 de milioane de dolari, în timp ce exportul de produse alimentare procesate a scăzut cu aproape 243 de milioane de dolari față de 2023.

„Republica Moldova nu trebuie să exporte grăunțe, ci să le folosească pentru a dezvolta sectorul zootehnic. Din aceste cereale putem produce carne, care are o valoare adăugată mult mai mare”, a explicat Ioniță.

Datele mai arată că produsele agro-alimentare au reprezentat 48,6% din totalul exporturilor Moldovei în 2025, cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani.

În același timp, pentru prima dată, importurile de produse alimentare au depășit exporturile. Moldova a exportat produse alimentare de 596 milioane de dolari, dar a importat de 797 milioane, rezultând un deficit comercial de circa 201 milioane de dolari.

„Avem materie primă agricolă, dar nu o valorificăm suficient. Ea trebuie procesată în țară pentru a crea valoare adăugată, locuri de muncă și venituri la buget”, a subliniat economistul.

Un alt exemplu al acestei tendințe este scăderea exporturilor de ulei – de la 376 milioane dolari în 2022 la 129 milioane în 2025, în timp ce exportul de semințe oleaginoase a crescut până la 591 milioane de dolari.

„În loc să exportăm produse alimentare sau din zootehnie, exportăm tot mai mult cereale și semințe. Practic, exportul Republicii Moldova s-a ‘primitivizat’”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

#produse alimentare #Cereale #export #Veaceslav Ioniță