Cine îngroapă petroliștii mici și reduce numărul benzinăriilor

Pe parcursul anului trecut, numărul benzinăriilor din Moldova a scăzut cu 20%. În același timp, unii participanți la piață vorbesc despre aproape jumătate din numărul total de benzinării închise. Ei atribuie acest lucru reglementării stricte a pieței și marjelor specifice extrem de inechitabile care nu acoperă costurile cu amănuntul. ANRE este la curent cu problema, dar crede în continuare că sunt prea multe benzinării în Moldova. Ministrul Energiei, Victor Parlicov recunoaște că reglementarea este dăunătoare pentru piață, dar schimbarea nu este încă posibilă. Experții îndeamnă chiar procuratura să afle a cui intenție este de a distruge micile afaceri cu combustibili, scrie businesspages.md.

Ce s-a întâmplat?

Piața carburanților din Moldova a suferit schimbări majore în ultimele șase luni, dar nu în favoarea micilor petroliști. Benzinăriile se închid, iar tot mai multe companii de combustibil suferă pierderi.

Potrivit Agenției Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), 60 de benzinării au fost închise în cursul anului, din martie 2022 până în martie 2023. La sfârșitul lunii martie, numărul lor era 645. Ulterior, la sfârșitul lunii mai, s-a aflat că benzinăriile Tirex Petrol au fost închise – vorbim de 80 de benzinării.

Unul dintre participanții la piață, care a insistat pe anonimat, chiar și companiile mari, printre care Rompetrol și Lukoil, se confruntă cu dificultăți, ca să nu mai vorbim de micii antreprenori care dețin 1-2 benzinării. Potrivit acestuia, aproximativ jumătate dintre benzinării nu funcționează în Moldova, iar majoritatea sunt situate în mediul rural, în localitățile rurale.

Totuși, judecând după datele oficiale, din 705 de benzinării care au fost anul trecut, 140 de benzinării, sau 20%, au fost închise.

Interlocutorul susține că următoarea rețea de benzinării care se poate închide este Vento. Compania însăși nu a răspuns la solicitări pentru comenta situația.

Tirex Petrol, reamintim, la anunțarea închiderii benzinăriilor, a dat vina pe mecanismul de reglementare a prețului la carburanți, în care ANRE stabilește prețuri maxime la benzină și motorină, care nu acoperă costurile companiei pentru întreținerea benzinăriilor și plata salariilor angajaților.

Poziția ANRE

La rândul său, autoritatea de reglementare nu și-a ascuns niciodată poziția față de benzinării: ANRE consideră că sunt prea multe raportat la numărul de mașini, iar pentru a reduce costurile mari de întreținere a benzinăriilor, de care s-au plâns companiile de carburanți, este necesară reducerea numărului de benzinării.

În același timp, pierderile suportate de vânzătorii de produse petroliere îngrijorează ANRE, pentru că aceștia plătesc comisioane autorității de reglementare în funcție de veniturile lor.

Drept urmare, ANRE a decis modificarea Metodologiei de calcul și aplicarea prețurilor la produsele petroliere, și anume mecanismul de calcul al marjei specifice pentru comercianții cu amănuntul de carburanți (acum este de 2,91 lei pe litru). „Din cauza începerii războiului din Ucraina, unele piețe străine tradiționale au devenit inaccesibile pentru importatorii din Moldova și, cel mai important, au fost întrerupte lanțurile importante de aprovizionare cu produse petroliere. Acești doi factori principali au condus la o creștere semnificativă a costului de livrare a combustibilului în țara noastră și au redus semnificativ atractivitatea prețurilor pe unele piețe”, potrivit răspunsul ANRE.

Agenția a adăugat că, din aceleași motive, autoritatea de reglementare a exclus anterior coeficientul de 10 la sută pentru creșterea eficienței pieței petrolului, care a fost folosit în calcule.

Acum au decis să ia în calcul inflația, dar nu toate 28,7% (nivel mediu anual), ci doar 10%. Autoritatea de reglementare a asigurat că „în niciun caz nu își asumă dreptul de a limita rata inflației, ci determină doar nivelul maxim de indexare anuală a marjei specifice de tranzacționare. ”Cu toate acestea, de ce indexarea a fost limitată la zece la sută și nu a ținut cont de rata reală a inflației, agenția nu a explicat. A ieșit aproape ca și cu indexarea pensiilor – inflația este de aproape 30%, iar indexarea este de 15%, pentru că nu există bani pentru una mare.

Totodată, agenția a adăugat că includerea inflației în marjă nu înseamnă creșterea acesteia de la 1 iulie (de obicei, marja este stabilită pentru șase luni): date referitoare la activitățile de import și angro și vânzările cu amănuntul de produse combustibile”.

ANRE i s-a solicitat să furnizeze calcule în ce constă marja comercială în cifre: cât este costul pe litru de combustibil pentru transportul și depozitarea combustibilului, marja instalației, costul asigurării, descărcarea și încărcarea combustibilului, costurile de vânzare cu amănuntul pe litru și profitul inclus în marjă.

În acest sens, ANRE a remarcat că la stabilirea marjei, cheltuielile sunt determinate exclusiv la nivel general de industrie, și nu pe un exemplu individual al fiecăruia dintre cei peste 80 de operatori operativi. Prin această abordare, consideră Agenția, ar fi incorect să se detalieze nivelul exact al fiecărei componente individuale a costurilor, deoarece, în funcție de modelul de afaceri utilizat, un jucător de pe piață poate avea o cheltuială neobișnuită pentru un alt operator. . „De regulă, costurile specifice diferă semnificativ între companii în sus sau în jos, ceea ce, odată cu abordarea generală a industriei de calculare a marjelor, face posibilă compensarea cheltuielilor între unul sau altul. De exemplu, în structura costurilor unei companii care nu deține propriile benzinării, o componentă semnificativă a costului de leasing operațional, care implică beneficiul locatorului. În timp ce în cazul unei firme care administrează propriile stații se scad costurile de amortizare ale activului”, a subliniat ANRE.

Poziția participanților pe piață

Participanții de pe piață nu sunt de acord cu această abordare. Au prezentat alte calcule. Potrivit unui interlocutor, costurile retailerului constau din trei componente: cumpărarea combustibilului în vrac, costurile de vânzare cu amănuntul și profitul. „Dacă luăm în considerare plățile către fabrica de producție, costul combustibilului importat înmulțit cu cursul, costul asigurării, transportul, manipularea, salariile angajaților benzinăriei și alte costuri aferente acestuia (închirierea, uzura echipamentelor, facturi de utilități, taxe locale), atunci marja minima fără profit este de 3,62 lei pe litru, si nu de 2,91 lei, cât este acum.

Anterior, Asociația Investitorilor Străini (FIA) a atras atenția asupra marjei scăzute de mai multe ori. La sfârșitul anului trecut, ea a apelat la autoritate de reglementare cu o scrisoare în care arăta care ar trebui să fie de fapt marja. „Dacă luăm în calcul o inflație de 33,9%, marja comercială ar trebui stabilită la 3,51 lei pe litru. În același timp, dorim să remarcăm că unele cheltuieli din acest sector au depășit semnificativ acest nivel al inflației…”, se arată în scrisoare. Asociația a mai arătat că la elaborarea actualei formule de preț marginal s-au luat în considerare costurile suportate în perioada 2016-2019, prin urmare, la calcularea marjei, componenta de cost inițială a fost subestimată. „Suntem conștienți de situația dificilă actuală de pe piața de energie și de impactul rezultat asupra consumatorilor, dar acest lucru va permite sectorului să își continue operațiunile fără întrerupere și să se asigure că piața este aprovizionată cu produsele petroliere necesare”, a declarat FIA a susținut.

Între timp, disponibilitatea combustibilului, potrivit interlocutorului BP, s-a înrăutățit de multe ori, mai ales în satele îndepărtate, unde nu veți găsi o singură benzinărie pe 40 de km, pentru că s-au închis benzinăriile mici. „Se pare că ANRE acționează în interesul marilor companii, obligându-le pe cele mici să închidă. Dar acest lucru nu este posibil: oamenii au cheltuit bani, și-au început propria lor afacere mică și o ucizi cu regulile tale nedrepte ”, s-a plâns el.

Poziția Ministerului Energiei

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, continuă să se opună reglementării stricte a pieței combustibililor. Potrivit acestuia, mecanismul de limitare a prețurilor, care a fost introdus atunci, este o decizie politică. „Aceasta este reacția politicienilor de a preveni rapid o creștere necontrolată a prețurilor cu un instrument administrativ”, a precizat Parlicov.

Ministrul a subliniat că problema fundamentală este că în cazul liberalizării pieței. Consiliul Concurenței și-ar putea îndeplini funcțiile de control în raport cu comportamentul companiilor, dar până acum acest lucru nu s-a făcut. Parlicov a spus că incapacitatea autorităților de a rezolva problema cu Consiliul Concurenței duce la faptul că menținem reglementări pe piața produselor petroliere, iar unele companii încep să aibă mari dificultăți financiare cu închiderea ulterioară.

Un alt motiv, în opinia sa, este marja, care pur și simplu nu poate fi stabilită corect: „Nu există marja corectă pe o piață concurențială. ANRE, cât poate, îl stabilește așa cum este. Dacă agenția îl stabilește prea sus, nu va avea niciun sens, iar dacă este prea scăzut, atunci unele companii pur și simplu nu se vor încadra în el și vor începe treptat să părăsească piața. Ce se întâmplă. Dar vorbim de concentrarea în retail, care va crește, concentrarea în piața angro nu este aceeași.”

El a mai confirmat că „densitatea” benzinăriilor din Moldova este mai mare decât în regiune. Totuși, ministrul este sigur că aici trebuie să decidem – dacă vrem prețuri mici, atunci avem nevoie de concurență și de mai puține stații care vor vinde mai mult combustibil. Deci costurile unitare vor fi mai mici. Dar asta necesită o grămadă normală și calitatea drumurilor.

„Nu există catastrofă în Moldova. Dacă eliminați marja, va fi mai puțin rău. Pentru că oamenii de la sate sunt gata să plătească cu 1-2 lei mai mult pe litru, doar pentru a avea combustibil în apropiere. Nu cred că „a face un plafon pentru toți” este cea mai bună abordare”, a subliniat el.

Opinia expertului

Expertul economic Veaceslav Ioniță consideră că Procuratura ar trebui să se ocupe de dosar, întrucât există jucători rău intenționați în interesul marilor companii, în urma căreia nu 1-2 persoane dau faliment, ci cel puțin 20% din piață. „Dar în Moldova, cineva care a furat un morcov este băgat în închisoare, iar cel care delapidat oamenii nu este responsabil pentru nimic”, se arată indignat Ioniță. În opinia sa, actuala reglementare teribilă a prețurilor este un lobby de monopol ascuns. „Cel puțin 70 de bani pe litru de costuri de transport ar fi trebuit adăugate la costurile benzinăriilor regionale – acest lucru este valabil mai ales pentru regiunea de nord”, a dat un exemplu expertul.

Dar consumatorul?

Iar consumatorul încă plătește pentru combustibil și se bucură când devine mai ieftin. În același timp, calitatea lasă adesea mult de dorit – este diluat, umplut insuficient sau turnat standard în loc de premium. Așa au arătat inspecțiile la benzinăriile deținute de patru companii de carburanți.

Consumatorului nu îi pasă de suferința afacerii cu combustibili – majoritatea cred că aceasta este una dintre cele mai profitabile afaceri. Dar consumatorul ce va face atunci când sunt și mai puține benzinării și va fi nevoie de câteva zeci de kilometri pentru a ajunge la cea mai apropiată? Așa este – să ceară ordine de la ANRE, dar dacă va reuși să-l restabilească este o mare întrebare.

Ioniță crede că pe termen scurt, consumatorul beneficiază de o reglementarea strictă a prețurilor, însă pe termen monopoliștii își vor încasa profiturile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fakiment #benzinării #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un nou punct de transbordare a mărfurilor a devenit operațional pe Dunăre, la Mila 72 – Rada, unde barjele pot transfera încărcăturile direct pe navele maritime, fără utilizarea terminalelor portuare tradiționale. Primele operațiuni au început luni, 19 octombrie, într-un moment în care infrastructura logistică din sudul Republicii Moldova se confruntă cu presiuni tot mai mari, iar cozile de camioane de la Giurgiulești ajung, potrivit estimărilor exportatorilor, până la șase kilometri.

La Mila 72 – Rada au fost poziționate barjele și macaraua plutitoare, fiind lansate primele operațiuni de încărcare a navelor maritime de tip coaster. Proiectul, care până recent se afla în etapa obținerii avizelor și coordonărilor administrative, a trecut astfel în faza operațională și oferă o capacitate suplimentară pentru transportul mărfurilor pe coridorul dunărean.

Principalul avantaj al noii locații constă în posibilitatea transbordării directe a mărfurilor din barje în nave maritime. Această soluție poate reduce timpul de staționare, permite eliberarea mai rapidă a barjelor și accelerează rotația mijloacelor de transport, în condițiile în care congestia de pe Dunăre, restricțiile de navigație și costurile de așteptare afectează competitivitatea exporturilor.

Operaționalizarea punctului a fost posibilă în urma cooperării dintre autorități, operatorii economici, reprezentanții Portului Internațional Liber Giurgiulești, Agenția Navală, Serviciul Vamal și Poliția de Frontieră. Inițiatorii proiectului au evidențiat implicarea ministrului Infrastructurii, Vladimir Bolea, și a ministrului Agriculturii, Eugen Osmochescu, în identificarea soluțiilor instituționale necesare.

Demersurile au început la 15 septembrie, odată cu o primă vizită în Portul Internațional Liber Giurgiulești, iar după aproximativ o lună noua locație a devenit funcțională.

Deschiderea punctului de la Mila 72 are loc însă pe fundalul unor probleme structurale mult mai ample în nodul logistic Giurgiulești. Potrivit unei analize privind organizarea transportului de mărfuri în zonă, în prima jumătate a lunii octombrie coloanele de camioane de pe drumurile de acces au ajuns până la șase kilometri, cu aproximativ 150–300 de vehicule aflate simultan în așteptare.

O parte importantă a traficului este generată de transportatorii ucraineni. Potrivit estimărilor prezentate în analiză, pe direcția Galați numărul camioanelor ucrainene era aproximativ dublu față de cel al camioanelor moldovenești, multe dintre acestea transportând produse petroliere. Presiunea asupra infrastructurii este amplificată de redirecționarea fluxurilor comerciale ucrainene, afectate de război.

Pentru exportatorii moldoveni, blocajele se traduc în cheltuieli suplimentare cu combustibilul, remunerarea șoferilor, staționarea vehiculelor și riscul întârzierii contractelor. Aceste costuri pot fi transferate, în cele din urmă, asupra agricultorilor, prin diminuarea prețurilor de achiziție oferite pentru cereale.

În încercarea de a reduce presiunea, un mare exportator de cereale a propus amenajarea unei parcări private de aproximativ 1,5 hectare în apropierea localității Câșlița-Prut, dotată cu un sistem electronic de gestionare a cozilor. Proiectul ar permite separarea fluxurilor de camioane și chemarea acestora la frontieră în funcție de capacitatea de procesare.

Inițiativa a generat însă un conflict administrativ privind schimbarea destinației terenului agricol. Consiliul local a aprobat modificarea destinației la 20 februarie, după achitarea unei compensații, însă Cancelaria de Stat a contestat legalitatea demersului, invocând prevederile legislației funciare.

Disputa vizează inclusiv calitatea terenului, fiind vehiculate două valori ale bonității solului: 56 și 73,8 puncte. Prima reprezintă media pentru terenurile localității, iar a doua rezultă din evaluarea parcelei respective.

În paralel, la 16 octombrie a fost inaugurată o parcare de frontieră modernizată la Giurgiulești, a cărei suprafață a crescut de la 0,65 la 1,28 hectare, iar capacitatea de la 30 la 60 de camioane. Investiția s-a ridicat la aproximativ 18 milioane de lei, cu sprijinul Uniunii Europene și al Băncii Mondiale.

Totuși, extinderea parcărilor nu garantează automat fluidizarea traficului dacă principala limitare rămâne capacitatea de procesare a camioanelor la punctul de trecere a frontierei. În acest context, devine importantă coordonarea dintre infrastructura portuară, transportatori, autoritățile vamale și Poliția de Frontieră.

O altă schimbare majoră în infrastructura logistică a Republicii Moldova s-a produs în aprilie 2026, când compania românească Administrația Porturilor Maritime Constanța a finalizat achiziția ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a transferat controlul comercial asupra operatorului către o companie cu capital majoritar de stat din România, fără a modifica suveranitatea Republicii Moldova asupra teritoriului portuar.

Noul proprietar și-a asumat dezvoltarea infrastructurii portuare și creșterea capacităților de operare, într-un context în care Giurgiulești gestionează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova realizate pe cale navigabilă.

În acest context, apar întrebări privind strategia de dezvoltare a întregului nod logistic, inclusiv coordonarea investițiilor portuare cu infrastructura rutieră, feroviară și vamală. Proiectul parcării private de 1,5 hectare ridică, la rândul său, problema condițiilor de acces pentru transportatori, a eventualelor tarife și a integrării sistemului electronic de așteptare într-un mecanism comun de gestionare a traficului.

Deschiderea punctului de transbordare Mila 72 – Rada reprezintă o soluție suplimentară pentru transportul mărfurilor pe Dunăre, însă nu rezolvă automat blocajele de la punctele de trecere a frontierei. Cele două probleme țin de componente diferite ale lanțului logistic: transferul mărfurilor între nave și circulația camioanelor.

Miza economică este reducerea costurilor de transport pentru exportatorii moldoveni. Fără o coordonare a investițiilor și a fluxurilor comerciale, noile capacități de transbordare și parcările suplimentare riscă să rezolve doar parțial problemele unui nod logistic esențial pentru comerțul exterior al Republicii Moldova.