Nemții, pe muchie de cuțit! Avertizează cu privire la oprirea industriei în cazul în care gazele ruseşti vor fi oprite

Germania ar putea fi nevoită să reducă sau chiar să oprească capacităţile industriale dacă acordul de tranzit de gaze al Ucrainei cu Rusia nu va fi prelungit după ce va expira la sfârşitul anului viitor, potrivit ministrului economiei, Robert Habeck, conform Bloomberg.

Habeck a lansat acest avertisment dur luni, în cadrul unei conferinţe economice din estul Germaniei, afirmând că factorii de decizie politică ar trebui să evite „să facă din nou aceeaşi greşeală” de a presupune că economia nu va fi afectată dacă nu se iau măsuri de precauţie pentru a asigura aprovizionarea cu energie.

Regulile privind împărţirea poverii unei potenţiale crize de gaze în Europa de Est ar trebui respectate, ceea ce înseamnă că Germania ar trebui să exporte gaze acolo pentru a compensa deficitul, iar producătorii din cea mai mare economie europeană ar putea avea aprovizionarea restricţionată sau redusă, a adăugat el.

„Nu există un scenariu sigur pentru cum vor decurge lucrurile”, a declarat Habeck la forumul de la Bad Saarow. Capacităţi suplimentare, inclusiv un terminal de GNL planificat pe coasta de nord a Germaniei, care a provocat opoziţia localnicilor şi a grupurilor de mediu vor fi, prin urmare, esenţiale pentru a menţine aprovizionarea atât a Germaniei de Est, cât şi a Europei de Est, a spus el.

În ciuda invaziei la scară largă a ţării de către forţele Kremlinului în februarie anul trecut, Ucraina continuă să câştige taxe de tranzit permiţând gazului rusesc să circule pe teritoriul său către ţări precum Austria, Slovacia, Italia şi Ungaria.

Chiar dacă unele livrări continuă şi după 2024, este puţin probabil ca actualul acord de tranzit să fie prelungit în condiţii similare, având în vedere lipsa de sprijin politic, potrivit unui raport al Center on Global Energy Policy publicat săptămâna trecută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaze #industrie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.