VACANȚĂ! Cât cheltuie trei adulți pentru un prânz în Grecia

Insulele grecești se bucură de o popularitate deosebită, tocmai de aceea, oamenii preferă să cumpere din timp biletele de vacanță. Stațiunile din Grecia vor fi aproape pline încă din iunie 2023. Moldovenii care vor să meargă în concediu în zona menționată trebuie să-și „înarmeze” portofelul.

Pentru a lua prânzul, cu tot cu băuturi, în Grecia 3 adulți trebuie să scoată din buzunar 21 de euro.

Meniul conține Gyros de porc la farfurie 8 euro, salată grecească 6 euro, un suc 2 euro, o apă 0.5 euro, 3 pita, o bere 2 euro și un sos 0.6 euro.

În ciuda faptului că prețurile diferă în funcție de zonă, dar mai ales, de la un an la altul, turiștii nu se simt descurajați. Thassos, Creta, Lefkada sau Santorini sunt doar câteva dintre insulele preferate de oameni. Moldovenii au luat cu asalt stațiunile din Grecia anul trecut. Serviciile de care poți beneficia, nisipul fin, apa limpede și panorama sunt câteva dintre motivele pentru care turiștii aleg să se întoarcă de la un an la altul în Grecia. Și tocmai de aceea, moldovenii care vor să se bucure de un concediu pe cinste în zona menționată, trebuie să facă rezervare din timp, în caz contrar, riscă să nu mai găsească locuri disponibile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prinz #turism #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a dat undă verde statelor membre UE să utilizeze banii rămași din Fondul pentru Redresare și Reziliență (RRF) pentru finanțarea proiectelor din domeniul apărării, inclusiv pentru accelerarea producției de armament, potrivit Politico.

Decizia vizează o sumă rămasă de aproximativ 335 miliarde de euro, dintr-un total de 650 miliarde de euro alocați în 2021 pentru redresarea post-pandemie. Inițial, fondul era destinat tranziției verzi (37%) și digitalizării (20%), însă noul context geopolitic – inclusiv războiul declanșat de Rusia și presiunile NATO pentru creșterea cheltuielilor de apărare – a determinat Bruxellesul să flexibilizeze utilizarea acestor resurse.

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că fondurile pot fi direcționate către proiecte care susțin securitatea, inclusiv cyberapărare, pregătirea pentru crize și, indirect, chiar producția de armament. El a invocat exemplul Spaniei, care intenționează să investească o parte din bani în consolidarea securității cibernetice.

Statele membre au termen până în august 2026 să negocieze cu Comisia obiectivele revizuite și să acceseze banii. În paralel, Comisia a cerut Parlamentului European și guvernelor naționale să includă în reglementările fondului european de apărare posibilitatea utilizării RRF ca mecanism de cofinanțare.

Decizia vine în contextul în care unele țări europene au propus o nouă emisiune de obligațiuni comune pentru a finanța cheltuielile militare, idee respinsă de alte state membre. Redirecționarea banilor din RRF evită confruntarea politică și permite finanțarea comună a apărării, fără a recurge la noi împrumuturi europene.

Potrivit planurilor discutate în cadrul NATO, țările membre ar urma să aloce până la 5% din PIB pentru securitate, dintre care 3,5% direct pentru apărare și 1,5% pentru domenii conexe.

Această mutare confirmă transformarea Uniunii Europene într-un actor geopolitic tot mai axat pe securitate și apărare, într-un moment în care războiul din Ucraina și incertitudinea legată de sprijinul SUA sub o posibilă nouă administrație Trump pun presiune pe capacitățile defensive ale Europei.