Criza creată artificial la Aeroportul Chișinău de către politicul Republicii Moldova

Ca răspuns la declarațiile deputatului Radu Marian, compania Avia Invest SRL vine cu unele precizări.

„Cunoașteți bancul cu cele treiplicuri? După alegeri câștigă un nou partid politic și vechea conducere le înmânează trei plicuri și le zic că atunci când va fi mai greu să deschidă pe rând câte un plic, în care va fi câte un răspuns la fiecare etapă complicată de guvernare. Noua guvernare ia în mâini puterea și începe a conduce țara, dar situația economică nu se schimbă și poporul cere socoteală, întrebând care sunt planurile de reabilitare a economiei și cine este vinovat? Dilema mare, noua guvernare deschide primul plic – unde scrie negru pe alb „DAȚI VINA PE GUVERNAREA PRECEDENTĂ, EI SUNT DE VINA”. După o perioadă, situația economică se agravează și mai mult, poporul iese în stradă și cere socoteală noii guvernări. Noua conducere are o dilemă, dar decide sa deschidă al doilea plic, unde scrie negru pe alb „DAȚI VINA ÎN CONTINUARE PE GUVERNAREA PRECEDENTĂ, MAI CEREȚI UN AN ȘI PROMITETI POPORULUI CĂ PESTE UN AN SITUAȚIA SE VA NORMALIZA LA SIGUR”. Mai trece un an, situația se înrăutățește si poporul iar cere socoteală guvernării, iar aceștia decid să deschidă al treilea plic, în care scrie alb pe negru „PREGĂTIȚI PLICURI PENTRU A LE TRANSMITE URMATOAREI GUVERNĂRI”.

Cam așa este și situația în cazul Republicii Moldova, iar domnul deputat Radu Marian are aceeași tactică, ca în exemplul de mai sus.

Reiterăm că taxele aeroportuare nu au fost stabilite de grupul Șor (I. Șor avea 12 ani in acea perioadă), dar de guvernul Republicii Moldova încă din anul 1999, fiind neschimbate până in prezent, chiar dacă Aeroportul a fost preluat de stat. Potrivit legii, pe perioada concesionarii, statul putea interveni oricând în modificarea taxelor aeroportuare, dat fiind faptul că acel contract de concesiune prevedea expres „propunerile ministerului de profil prin guvern” pentru modificarea taxelor aeroportuare.

Dar iată că guvernarea a aplicat un alt truc și de la 1 iulie 2023 intră în vigoare noile taxe aeroportuare, care par să diminueze doar la prima vedere, dar în același timp are alte taxe ascunse, care sunt în creștere. Astfel, pasagerii sunt induși în eroare și de fapt nimic nu se schimbă.
Ne întrebăm, ce face guvernarea în acest sens? În continuare alimentează poporul cu așa-zisele tratative operatorii low cost, care într-o zi vor opera pe aeroportul Chișinău?

S-a dat uitării și faptul că tot această guvernare a creat premisele ca aceste companii să plece din Chișinău, trâmbițând în dreapta și stânga despre amenințarea de război și necesitatea de a arunca în aer pista de decolare. Ce fac cetățenii Moldovei în acest caz, se întreabă cineva? Trist, pleacă la aeroportul din Iași și contribuie astfel la economia țării vecine.

#Radu Marian #avia invest #taxe #Aeroport #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În șase luni ale anului 2024, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit cca 31,3 miliarde de lei, înregistrând o creștere de peste 2,3 miliarde de lei sau cu 8,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Date publicate de Ministerul Finanțelor arată că veniturile din impozitul pe venit s-au redus cu 297,5 milioane de lei, la 6,1 miliarde de lei în șase luni le anului 2024 față de perioada similară a anului precedent. Încasările din impozitul pe proprietate s-au comprimat cu 530 milioane de lei, la 4,7 miliarde de lei.

Totodată, taxa din comerțul exterior s-a redus cu 147,6 milioane de lei, la 1,1 miliarde de lei.

Granturile externe s-au comprimat cu 213,5 milioane de lei, la 500 milioane de lei.

Încasările din veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat reprezintă 14,4 miliarde de lei, iar din cele administrate de către Serviciul Vamal – 17,7 miliarde de lei.

Cheltuielile bugetului de stat au constituit 37,5 miliarde de lei. Comparativ cu perioada similară a anului 2023, acestea sunt mai mari cu 2% sau cu 749 milioane de lei.

Executarea bugetului de stat, la finele lunii mai s-a încheiat cu un deficit în sumă de 6,2 miliarde de lei.