Putin anunță că a plătit pentru mercenarii Wagner un miliard de dolari într-un an

Grupul de mercenari Wagner a primit în ultimul an aproape un miliard de euro de la statul rus, a dezvăluit marţi preşedintele Vladimir Putin, citat de AFP şi dpa.

„Din mai 2022 până în mai 2023, statul a achitat 86,262 miliarde de ruble (circa 922 milioane de euro la cursul actual – n. red.) ca plăţi pentru grupul Wagner”, a afirmat liderul de la Kremlin într-o şedinţă cu comandanţii militari, transmisă de televiziunea rusă.

Putin a recunoscut că Rusia a finanţat „în întregime” mercenarii conduşi de Evgheni Prigojin, a cărui firmă, Concord, a câştigat în acelaşi timp 80 de miliarde de ruble (aproximativ 850 de milioane de euro).
„Sper că în cursul acestor operaţiuni nimeni nu a furat nimic, sau ca să zic aşa, n-a furat „un pic”. Bineînţeles, vom verifica toate astea”, a mai spus preşedintele rus.
Înainte de invazia în Ucraina, Moscova a negat câţiva ani orice legătură cu Wagner
Înainte de invazia în Ucraina, Moscova a negat câţiva ani orice legătură cu Wagner, reaminteşte AFP.

Autorităţile ruse au anunţat marţi că pregătesc transferul către armată al echipamentelor militare grele ale mercenarilor, iar aceştia pot opta pentru înrolarea ca militari ai ministerului apărării, plecarea în Belarus sau întoarcerea la familiile lor.

După revolta de sâmbăta trecută a mercenarilor lui Prigojin, directorul Gărzii Naţionale a Rusiei, Viktor Zolotov, a cerut echiparea forţelor din subordinea sa cu blindate şi armament greu cu rază lungă de acţiune. El a arătat că Garda, care răspunde de ordinea publică pe teritoriul Rusiei, dispune de artilerie şi elicoptere de atac, dar nu şi de arme de tipurile cu care este dotat grupul Wagner.

Zolotov a susţinut că în timpul rebeliunii, la care Prigojin a renunţat când mercenarii ajunseseră la 200 de km de Moscova, Garda Naţională s-a concentrat asupra căilor de acces către capitală şi că grupul Wagner „nu ar fi putut cuceri” oraşul.
Garda Naţională, cu efective de 200.000 de soldaţi, a fost înfiinţată de Putin în 2016 şi este subordonată direct preşedintelui. Zolotov este considerat un aliat apropiat al acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#wagner #bani #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.