Frica de Rusia se întinde necruțător: O țară NATO din estul Europei vrea să găzduiască arme nucleare

04 Iul. 2023, 05:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Iul. 2023, 05:48 // Actual //  bani.md

Războiul lui Putin din Ucraina declanșat în urmă cu mai bine de 16 luni a schimbat strategia de securitate de pe bătrânul continent și a provocat multă teamă în statele din apropierea Rusiei. Acum, o țară NATO din estul Europei, Polonia vrea să găzduiască arme nucleare pe teritoriul său, în contextul în care președintele rus a trimis astfel de focoase în Belarus.

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki spune că țara sa dorește să se alăture programului NATO de partajare a armelor nucleare. Acesta este un răspuns direct la desfășurarea de către Rusia a unora dintre propriile sale arme nucleare în Belarusul vecin, potrivit The Drive.

Polonia continuă cu un efort masiv de reînarmare convențională, care a fost accelerat în urma invaziei ruse a Ucrainei de anul trecut. Prim-ministrul Morawiecki și-a făcut remarcile despre dorința Poloniei de a deveni parte din acordurile NATO de partajare a armelor nucleare, ca răspuns la o întrebare la o conferință de presă de la Uniunea Europene, la Bruxelles, Belgia.

„Decizia finală va depinde de partenerii noștri americani și NATO. Ne declarăm voința de a acționa rapid în această chestiune”, a spus Morawiecki, potrivit Polesat News. „Nu vrem să stăm cu mâinile în brațe în timp ce [președintele rus Vladimir] Putin escaladează tot felul de amenințări”.

Putin a declarat la începutul acestei luni că armele nucleare rusești au început să sosească în Belarus ca parte a unui acord pe care cele două țări l-au încheiat vara trecută. Președintele Belarusului Alexander Lukașenko a declarat la începutul acestei săptămâni că o parte „semnificativă” din numărul total de muniții nucleare pe care Rusia intenționează să le plaseze în națiunea sa a ajuns acum.

Conform declarațiilor anterioare ale lui Putin și Lukașenko, aceste arme sunt un amestec de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Iskander-M cu capacitate nucleară și bombe nucleare aruncate din aer, pe care Forțele Aeriene din Belarus susțin acum că sunt capabile să le folosească.

Nu este prima dată când autoritățile poloneze își declară public interesul de a se alătura programului NATO de partajare a armelor nucleare, în lumina deciziei Rusiei de a desfășura arme nucleare în Belarus.

„Există întotdeauna o oportunitate potențială de a participa la programul de partajare nucleară”, a declarat președintele polonez Andrzej Duda în octombrie. „Am discutat cu liderii americani dacă Statele Unite iau în considerare o astfel de posibilitate. Problema este deschisă”.

În aceeași lună, NATO a efectuat exercițiul anual al său de descurajare nucleară, Steadfast Noon, care include exersarea punerii în aplicare a planurilor de partajare a armelor nucleare ale alianței.

În octombrie anul trecut, Federația Oamenilor de Știință Americani (FAS) a estimat că aproximativ 100 de bombe nucleare B61 în total erau răspândite în șase baze din Europa, în cinci țări – Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos și Turcia. Astfel există 15 B61 în Belgia, la baza Kleine Brogel, 15 B61 în Germania, la Buchel, 20 la Aviano și 15 la Ghedi, ambele în Italia, 15 în Țările de Jos, la Volkel și 20 la Incirlik, în Turcia.
Cele mai apropiate focoase nucleare de România sunt cele de la Aviano din Italia, care sunt la aproximativ 1070 de kilometri de București.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 10:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Feb. 2026, 10:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Iurie Rija arată că piața importurilor de KAS-32 (amestec carbamidă-azotat de amoniu) din Republica Moldova a trecut printr-o consolidare accentuată în 2025, cu o concentrare puternică atât la nivel geografic, cât și la nivelul operatorilor interni.

În 2025, Moldova a importat 19 mii tone de KAS-32 în valoare totală de 132,3 milioane lei, la un preț mediu de 6.962 lei pe tonă. Structura importurilor a fost puternic sezonieră, cu două vârfuri clare: primul trimestru și ultimul trimestru al anului.

Doar lunile ianuarie și martie au generat împreună aproape 59% din volumul anual. În ianuarie au fost importate 5,6 mii tone la un preț de 5.979 lei/tonă, cel mai mic din an, iar în martie – 5,5 mii tone la 6.325 lei/tonă. În schimb, perioada aprilie–iunie a înregistrat zero importuri, ceea ce reflectă acoperirea necesarului prin stocurile formate anterior.

În toamnă, importurile au revenit în forță: trimestrul IV (octombrie–decembrie) a asigurat 39% din volumul anual și aproape 46% din valoarea totală. În această perioadă, însă, prețurile au urcat până la 8.320 lei/tonă în octombrie, cu 35–39% peste nivelurile din începutul anului. Analiza evidențiază clar efectul de volum: achizițiile mari din primul trimestru au beneficiat de cele mai mici prețuri.

Geografic, piața este dominată categoric de Rusia. În 2025, din Federația Rusă au fost importate 11,3 mii tone, în valoare de 69,9 milioane lei, ceea ce reprezintă 59,6% din volum și 52,8% din valoarea totală. Prețul mediu al produsului rusesc a fost de 6.165 lei pe tonă – cu 11,4% sub media pieței și cu până la 35% mai mic decât ofertele din unele state europene.

Pe locul doi se află Ucraina, cu 3,6 mii tone (19,1% din volum), la un preț mediu de 7.970 lei/tonă, cu aproape 30% mai scump decât produsul rusesc. Bulgaria, Polonia și alte state din UE au livrat volume mai mici, la prețuri între 8.200 și 8.350 lei/tonă, formând un segment premium al pieței. În total, țările fostului spațiu CSI au asigurat 79% din volumul importurilor.

La nivelul companiilor importatoare, piața este și mai concentrată. Șase operatori au realizat toate importurile, iar liderul absolut este Fertistream-Trm SRL, care a adus 11 mii tone – 57,9% din total. Compania lucrează exclusiv cu Rusia și a obținut cel mai mic preț mediu din piață – 6.131 lei/tonă.

Carvidon-Trade SRL, al doilea jucător, a importat 3,2 mii tone la un preț de 8.212 lei/tonă, lucrând cu Bulgaria, Polonia și parțial Rusia. Fertilink Trading SRL și Fenix Agro SRL sunt orientate exclusiv spre Ucraina, cu prețuri apropiate de 8.000 lei/tonă. Diferența de preț dintre liderul pieței și operatorii mici ajunge la 25–34%, reflectând avantajele volumelor mari și puterea de negociere.

Analiza concluzionează că piața KAS-32 din Moldova este matură, concentrată și puternic dependentă de furnizorii din Est, în special de Rusia. Avantajul competitiv al produsului rusesc este clar determinat de preț, însă această structură creează o vulnerabilitate strategică. O eventuală diversificare spre furnizori europeni ar însemna, inevitabil, costuri mai mari pentru fermieri.

Pentru 2026, evoluțiile vor depinde de prețul gazului pe piețele internaționale, stabilitatea relațiilor comerciale cu Rusia și Ucraina, precum și de capacitatea operatorilor de a menține contracte avantajoase pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!