Frica de Rusia se întinde necruțător: O țară NATO din estul Europei vrea să găzduiască arme nucleare

Războiul lui Putin din Ucraina declanșat în urmă cu mai bine de 16 luni a schimbat strategia de securitate de pe bătrânul continent și a provocat multă teamă în statele din apropierea Rusiei. Acum, o țară NATO din estul Europei, Polonia vrea să găzduiască arme nucleare pe teritoriul său, în contextul în care președintele rus a trimis astfel de focoase în Belarus.

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki spune că țara sa dorește să se alăture programului NATO de partajare a armelor nucleare. Acesta este un răspuns direct la desfășurarea de către Rusia a unora dintre propriile sale arme nucleare în Belarusul vecin, potrivit The Drive.

Polonia continuă cu un efort masiv de reînarmare convențională, care a fost accelerat în urma invaziei ruse a Ucrainei de anul trecut. Prim-ministrul Morawiecki și-a făcut remarcile despre dorința Poloniei de a deveni parte din acordurile NATO de partajare a armelor nucleare, ca răspuns la o întrebare la o conferință de presă de la Uniunea Europene, la Bruxelles, Belgia.

„Decizia finală va depinde de partenerii noștri americani și NATO. Ne declarăm voința de a acționa rapid în această chestiune”, a spus Morawiecki, potrivit Polesat News. „Nu vrem să stăm cu mâinile în brațe în timp ce [președintele rus Vladimir] Putin escaladează tot felul de amenințări”.

Putin a declarat la începutul acestei luni că armele nucleare rusești au început să sosească în Belarus ca parte a unui acord pe care cele două țări l-au încheiat vara trecută. Președintele Belarusului Alexander Lukașenko a declarat la începutul acestei săptămâni că o parte „semnificativă” din numărul total de muniții nucleare pe care Rusia intenționează să le plaseze în națiunea sa a ajuns acum.

Conform declarațiilor anterioare ale lui Putin și Lukașenko, aceste arme sunt un amestec de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Iskander-M cu capacitate nucleară și bombe nucleare aruncate din aer, pe care Forțele Aeriene din Belarus susțin acum că sunt capabile să le folosească.

Nu este prima dată când autoritățile poloneze își declară public interesul de a se alătura programului NATO de partajare a armelor nucleare, în lumina deciziei Rusiei de a desfășura arme nucleare în Belarus.

„Există întotdeauna o oportunitate potențială de a participa la programul de partajare nucleară”, a declarat președintele polonez Andrzej Duda în octombrie. „Am discutat cu liderii americani dacă Statele Unite iau în considerare o astfel de posibilitate. Problema este deschisă”.

În aceeași lună, NATO a efectuat exercițiul anual al său de descurajare nucleară, Steadfast Noon, care include exersarea punerii în aplicare a planurilor de partajare a armelor nucleare ale alianței.

În octombrie anul trecut, Federația Oamenilor de Știință Americani (FAS) a estimat că aproximativ 100 de bombe nucleare B61 în total erau răspândite în șase baze din Europa, în cinci țări – Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos și Turcia. Astfel există 15 B61 în Belgia, la baza Kleine Brogel, 15 B61 în Germania, la Buchel, 20 la Aviano și 15 la Ghedi, ambele în Italia, 15 în Țările de Jos, la Volkel și 20 la Incirlik, în Turcia.
Cele mai apropiate focoase nucleare de România sunt cele de la Aviano din Italia, care sunt la aproximativ 1070 de kilometri de București.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#frică #NATO #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.