Frica de Rusia se întinde necruțător: O țară NATO din estul Europei vrea să găzduiască arme nucleare

Războiul lui Putin din Ucraina declanșat în urmă cu mai bine de 16 luni a schimbat strategia de securitate de pe bătrânul continent și a provocat multă teamă în statele din apropierea Rusiei. Acum, o țară NATO din estul Europei, Polonia vrea să găzduiască arme nucleare pe teritoriul său, în contextul în care președintele rus a trimis astfel de focoase în Belarus.

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki spune că țara sa dorește să se alăture programului NATO de partajare a armelor nucleare. Acesta este un răspuns direct la desfășurarea de către Rusia a unora dintre propriile sale arme nucleare în Belarusul vecin, potrivit The Drive.

Polonia continuă cu un efort masiv de reînarmare convențională, care a fost accelerat în urma invaziei ruse a Ucrainei de anul trecut. Prim-ministrul Morawiecki și-a făcut remarcile despre dorința Poloniei de a deveni parte din acordurile NATO de partajare a armelor nucleare, ca răspuns la o întrebare la o conferință de presă de la Uniunea Europene, la Bruxelles, Belgia.

„Decizia finală va depinde de partenerii noștri americani și NATO. Ne declarăm voința de a acționa rapid în această chestiune”, a spus Morawiecki, potrivit Polesat News. „Nu vrem să stăm cu mâinile în brațe în timp ce [președintele rus Vladimir] Putin escaladează tot felul de amenințări”.

Putin a declarat la începutul acestei luni că armele nucleare rusești au început să sosească în Belarus ca parte a unui acord pe care cele două țări l-au încheiat vara trecută. Președintele Belarusului Alexander Lukașenko a declarat la începutul acestei săptămâni că o parte „semnificativă” din numărul total de muniții nucleare pe care Rusia intenționează să le plaseze în națiunea sa a ajuns acum.

Conform declarațiilor anterioare ale lui Putin și Lukașenko, aceste arme sunt un amestec de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Iskander-M cu capacitate nucleară și bombe nucleare aruncate din aer, pe care Forțele Aeriene din Belarus susțin acum că sunt capabile să le folosească.

Nu este prima dată când autoritățile poloneze își declară public interesul de a se alătura programului NATO de partajare a armelor nucleare, în lumina deciziei Rusiei de a desfășura arme nucleare în Belarus.

„Există întotdeauna o oportunitate potențială de a participa la programul de partajare nucleară”, a declarat președintele polonez Andrzej Duda în octombrie. „Am discutat cu liderii americani dacă Statele Unite iau în considerare o astfel de posibilitate. Problema este deschisă”.

În aceeași lună, NATO a efectuat exercițiul anual al său de descurajare nucleară, Steadfast Noon, care include exersarea punerii în aplicare a planurilor de partajare a armelor nucleare ale alianței.

În octombrie anul trecut, Federația Oamenilor de Știință Americani (FAS) a estimat că aproximativ 100 de bombe nucleare B61 în total erau răspândite în șase baze din Europa, în cinci țări – Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos și Turcia. Astfel există 15 B61 în Belgia, la baza Kleine Brogel, 15 B61 în Germania, la Buchel, 20 la Aviano și 15 la Ghedi, ambele în Italia, 15 în Țările de Jos, la Volkel și 20 la Incirlik, în Turcia.
Cele mai apropiate focoase nucleare de România sunt cele de la Aviano din Italia, care sunt la aproximativ 1070 de kilometri de București.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#frică #NATO #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.