S-a redus tariful la lumină! Cât a stabilit ANRE pentru moldoveni din nordul și centrul țării

ANRE a aprobat reducerea tarifelor la lumină. Pentru consumatorii casnici Premier Energy noul tarif la lumină a fost stabilit de 2,57 lei per kw/h, iar pentru cei deserviți de FEE Nord – 3,20 lei per kw/h.

Premier Energy a solicitaat reducerea tarifului la lumină cu 10%, la 2,69 lei kw/h, iar FEE Nord cerea un tarif de 3,37 lei kw/h, cu 6% mai puțin față de tariful actual.

Pentru consumatorii finali ale căror instalații sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de înaltă tensiune a fost aprobat un tarif de 1,90 lei/kWh, iar pentru consumatorii cu instalațiile racordate la rețelele electrice de distribuție de medie tensiune – 2,08 leii/kWh.

FEE Nord a solicitat un tarif de 3,37 leii/kWh. Însă ANRE a aprobat 3,20 lei/kWh, comparativ cu cel actual de 358 de bani/kWh. Tarifele se referă la consumatorii finali ale căror instalații sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de joasă tensiune.

Pentru consumatorii finali, ale căror instalații sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de medie tensiune a fost stabilit tariful de 230 de bani/kWh.

Ultima dată energia electrică s-a ieftinit în data de 12 aprilie. Pentru consumatorii Premier Energy tariful s-a redus cu 43 de bani, la 2,99 lei kw/h, iar pentru consumatorii FEE Nord tariful aprobat a fost de 3,58 lei kw/h, cu 26 de bani mai puțin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lumină #tarife #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.