„Domnul Titanic” nu era îngrijorat de defecțiuni la Titan. La o așa presiune, mori înainte să-ți dai seama de problemă

05 Iul. 2023, 18:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iul. 2023, 18:29 // Actual //  bani.md

Paul-Henri Nargeolet, cunoscut ca „Domnul Titanic”, un explorator francez cu în vârstă de 77 de ani care avea 37 de scufundări de succes la epava Titanicului, ar fi spus înainte de ultima scufundare a submersibilului Titan că nu era îngrijorat de vreo posibilă defecțiune, deoarece pasagerii vasului ar fi murit înainte să-și dea seama că există o problemă.

Arnie Weissmann, redactor-șef al publicației Travel Weekly, trebuia să participe la o scufundare cu Titan în luna mai, însă operațiunea a fost anulată din cauza vremii, scrie Insider.

Weissmann a publicat luni un articol în care descrie experiența sa cu OceanGate și interacțiunea cu exploratorul Paul-Henri Nargeolet, cu o lună înaintea tragediei.

„Expertul Paul-Henri Nargeolet, aflat la bordul Titan la ultima scufundare, mi-a spus că nu era îngrijorat de ce s-ar întâmpla dacă vasul ar fi avariat pe fundul oceanului. <<La o asemenea presiune, ai fi mort înainte să-ți dai seama că e o problemă>>. A spus asta zâmbind”, descrie Weissman conversația lor.

Nargeolet era unul dintre cinci pasageri aflați la bordul Titan în timpul scufundării de la finalul lunii iunie, când submersibilul a făcut implozie. Alături de el se aflau la bord CEO-ul OceanGate, Stockton Rush, miliardarul britanic Hamish Harding, omul de afaceri pakistanez Shahzada Dawood și fiul său de 19 ani, Suleman Dawood.

Înainte de scufundarea din iunie, Nargeolet ar fi întâmpinat probleme la cel puțina una dintre deplasările anterioare la epava Titanicului.

Christine Dawood, soția lui Shahzada și mama lui Suleman, a declarat pentru New York Times că în timpul deplasării din iunie, Nargeolet a făcut o prezentare în timpul căreia le-a spus că „odată a rămas blocat pe fundul oceanului timp de trei zile, iar submersibilul nu mai putea comunica”.

Paza de Coastă americană a anunțat că a început să colecteze și să analizeze resturi și rămăsițe umane din epava submersibilului Titan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.