Ce fac bancherii moldoveni cu banii

La sfârșitul trimestrului unu, cele 11 bănci din Republica Moldova avea active în sumă de 138,3 miliarde lei, majorându-se pe parcursul trimestrului I al anului 2023 cu 5,2% (6,8 miliarde lei), arată datele Băncii Naționale a Moldovei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În primele trei luni ale anului, băncile comerciale își țineau 27,5% (38,0 miliarde lei) la BNM, fiind în descreștere cu 0,7 p.p. În titlurile de stat băncile aveau 18,6% (25,6 miliarde lei), fiind în creștere cu 3,4 p.p. Restul activelor, care constituie 11,7% (16,2 miliarde lei), sunt menținute de către bănci în alte bănci, în numerar, imobilizări corporale, imobilizări necorporale etc. Ponderea acestora s-a micșorat cu 0,3 p.p. comparativ cu sfârșitul anului 2022.

Creditelor a constituit 44,2% din totalul activelor sau 61,1 miliarde lei, micșorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 0,8% (505,6 milioane lei).

Cea mai mare descreștere pe parcursul trimestrului I al anului 2023 a fost înregistrată la creditele acordate comerțului, cu 284,8 milioane lei (2,1%) până la 13,6 miliarde lei, la creditele de consum – cu 257,6 milioane lei (2,6%) până la 9,8 miliarde lei, la credite acordate industriei energetice – cu 194,2 milioane lei (20,9%) până la 733,1 milioane lei, la credite acordate pentru procurarea /construcția imobilului – cu 155,1 milioane lei (1,3%) până la 12,1 miliarde lei, la creditele acordate industriei alimentare – cu 96,0 milioane lei (2,2%) până la 4,3 miliarde lei, la creditele acordate industriei productive cu 68,5 milioane lei (2,6%) până la 2,6 miliarde lei.

Totodată, cea mai mare creștere a fost înregistrată la creditele acordate în domeniul prestării serviciilor, care a constituit 147,1 milioane lei (6,4%) până la 2,4 miliarde lei, la creditele acordate agriculturii – cu 134,7 milioane lei (3,0%) până la 4,6 miliarde lei, la creditele acordate persoanelor fizice care practică activitate – cu 131,9 milioane lei (8,1%) până la 1,8 miliarde lei.

Pe parcursul perioadei de referință, ponderea creditelor neperformante (substandard, dubioase și compromise) în totalul creditelor s-a majorat nesemnificativ cu 0,1 p.p., constituind 6,5% la 31.03.2023, indicatorul menționat variind de la 0,2% până la 8,8%, în funcție de bancă.

Totodată, creditele neperformante în valoare absolută au descrescut cu 0,2% (9,1 milioane lei) până la 4,0 miliarde lei.

De asemenea, în perioada analizată s-au micșorat creditele expirate cu 0,5% (9,8 milioane lei) până la 2,0 miliarde lei. Ponderea creditelor expirate în totalul creditelor a constituit 3,3%, fiind la același nivel cu 31.12.2022, variind de la 0,1% până la 8,7%, în funcție de bancă.

La sfârșitul lunii m artie, profitul în sistemul bancar a însumat 1,3 miliarde lei, majorându-se cu 67,3% (538,5 milioane lei) comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un vot de „DA” la referendumul privind integrarea în UE ar însemna, de fapt, permiterea vânzării terenurilor către străini, legalizarea căsătoriilor LGBT, aducerea migranților arabi, transformarea R. Moldova în groapa de gunoi a Europei și construirea pe teritoriul nostru a unei baze NATO. Cu aceste mesaje au fost bombardați cetățenii R. Moldova în zilele premergătoare scrutinului, dar și pe 20 octombrie, când alegătorii s-au prezentat la urne. În spatele campaniei masive de dezinformare se află personaje afiliate grupării criminale Șor și regimului de la Kremlin, scrie Deschide.MD.

Fabrică de haine transformată în call-center

‍Compania VIGEIS S.R.L., fondată în anul 2003 și specializată în confecționarea și vânzarea articolelor de îmbrăcăminte, pare un aliat improbabil al mașinăriei de război hibrid a Rusiei. Totuși, în perioada premergătoare scrutinului din 20 octombrie, firma, fondată de Ecaterina Șpiț, cetățeană a R. Moldova stabilită de mult timp cu traiul în Federația Rusă, a lăsat la o parte confecționarea hainelor și a trecut la ”cusut” o întreagă rețea de propagandă putinistă.

Pentru început, compania a creat un call-center neoficial, a achiziționat de la un operator de telefonie mobilă 50 de mii de cartele și a început să sune insistent cetățenii R. Moldova. Mesajul repeta propaganda rusă despre referendumul privind integrarea R. Moldova în UE și se încheia cu un îndemn clar: votați împotriva modificării Constituției.

Cartelele erau folosite după metoda ”burner phone”, adică pentru o perioadă scurtă de timp, până când autoritățile aflau despre activitatea ilicită și blocau numerele. Atunci, angajații așa-zisului call-center pur și simplu luau alte cartele și continuau să apeleze cetățenii.

Am încercat să o contactăm pe Ecaterina Șpiț (Catea O.f. central, după cum o prezintă programele de identificare a numerelor de telefon), însă telefonul acesteia este deconectat.

Activitatea call-center-ului, supravegheată din Rusia de unul dintre coordonatorii ”pelerinajelor” preoțești la Moscova

Potrivit informațiilor obținute de Deschide.MD, fondatorul VIGEIS S.R.L., Ecaterina Șpiț, ar avea legături cu un oarecare Voronțov Vadim Petrovici, cetățean al Federației Ruse despre care sursele noastre relatează că a fost și unul dintre coordonatorii așa ziselor pelerinaje organizate de Patriarhia Moscovei și gruparea criminală Șor pentru preoții Mitropoliei Moldovei în perioada august-septembrie. Odată ajunși la Moscova, clericii erau preluați de Voronțov, care era responsabil de ghidarea și organizarea activităților pentru aceștia.

Acest Voronțov Vadim Petrovici este și administratorul campaniei de dezinformare lansate în preajma scrutinului electoral din 20 octombrie. Pe lângă call-center-ul improvizat printre mașinile de cusut de VIGEIS S.R.L., acesta a mai organizat ”bombardamentul” cetățenilor moldoveni cu mesaje SMS și pe rețelele Telegram și WhatsApp, în care conaționalii noștri erau îndemnați să voteze ”NU” la referendum. Aceste mesaje erau expediate de pe numere din Federația Rusă și Kazahstan, fapt care sugerează că centrul de apel al cusătorilor de haine din R. Moldova nu era singurul vârf de lance al ofensivei informaționale ruse.

Activitatea call-center-ului, promovată activ pe canalurile de Telegram ale grupării Șor

Potrivit Deschide.MD, mai multe surse din cadrul grupării Șor, cu acces la canalul Stop UE de pe Telegram și chat-bot-urile conexe, ne-au expediat capturi de ecran cu mesajele utilizate de oamenii oligarhului fugar pentru a promova activitatea call-center-ului.

„Bună ziua, colegi! Call-center-ul a început să efectueze apeluri de pe numere kazahe. Nu vă speriați, sunt de-ai noștri. Preveniți-i pe toți!”

„Numărul call-center-ului care va suna simpatizanții. Haideți să distribuim la maximum acest număr, ca oamenilor să nu le fie frică să răspundă!”, sunt doar câteva dintre mesajele distribuite pe grupurile de Telegram ale lui Șor.

Eșecul campaniei de dezinformare. Pregătiri pentru turul II al alegerilor prezidențiale

Nu cunoaștem cu exactitate câți cetățeni moldoveni au fost expuși acestei campanii de dezinformare coordonate de Kremlin și nici câți dintre ei au fost convinși să voteze ”NU” la referendum, însă, după prelucrarea de către CEC a tuturor proceselor verbale, putem spune că tentativele lor s-au soldat cu eșec. Referendumul constituțional privind integrarea R. Moldova în UE a fost susținut de majoritatea alegătorilor.

Acest lucru nu înseamnă că activitatea call-center-ului deschis de cei care, mai ieri, se îndeletniceau cu fabricarea articolelor de vestimentație, va înceta. Turul II al alegerilor prezidențiale, care va avea loc pe 3 noiembrie, reprezintă următoarea țintă a mașinăriei rusești de propagandă, mai scrie Deschide.MD.

În acest sens, autoritățile din R. Moldova s-au autosesizat și au demarat cercetări pe caz, iar Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei a Republicii Moldova depune eforturi pentru a bloca toate cartelele achiziționate de VIGEIS S.R.L.

#fabrica #Sor #angajati