Un nou mecanism de acordare a compensațiilor la căldură! Cei cu milioane în cont să-și pună pofta în cui

Vor fi instituite două categorii noi de vulnerabilitate energetică a populației: maximă și primară. Proiectul de lege respectiv, propus de președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, deputatul Fracțiunii PAS, Dan Perciun, a fost votat, astăzi, în prima lectură. Obiectivul inițiativei legislative este de a ținti cât mai eficient păturile vulnerabile de cetățeni în contextul acordării compensațiilor pentru plata facturilor la consumul de energie.

Dincolo de completarea categoriilor de vulnerabilitate, proiectul propune integrarea celor două instrumente de susținere a cetățenilor în perioada rece a anului, și anume – compensarea facturilor și ajutorul pentru perioada rece a anului – într-un mecanism unic. Autorul precizează că, în precedenta perioadă rece, aproximativ 170.000 de familii au beneficiat de ambele plăți, completând două cereri separate în două sisteme informaționale separate.

O altă problemă care va soluționată prin aplicarea prevederilor propuse este impactul redus al măsurii pentru locuitorii zonelor rurale care nu sunt racordați la surse de energie pentru încălzire. În funcție de circumstanțele gospodăriei, aceasta ar urma să beneficieze fie de compensație în factură, fie de o plată monetară din Fondul de Vulnerabilitate Energetică.

Adițional, pentru a avea o imagine mai bună a veniturilor familiei, se propune acordarea accesului la datele deținute de instituțiile bancare, birourile de credit și alte instituții financiare privind situația financiară a familiei. Aceasta măsură este imperativă în condițiile unei cote importante a muncii nedeclarate și subdeclarate în economia Republicii Moldova.

În sezonul de încălzire trecut compensațiile la căldură s-au acordat în funcție de gradul de vulnerabilitate: foarte mare, mare, mediu, scăzut și fără vulnerabilitate energetică.

Anul trecut, doar consumatori Termoelectrica au beneficiat de compensații la căldură în sumă de 808 milioane de lei. Iar pentru comensarea tuturor facturilor la încălzire au fost alocate 5 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vulnerabilitate #compesanții #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.