Soldații ucraineni vând drone rusești și obuze de artilerie doborâte pentru a strânge bani pentru război

Soldații ucraineni vând suveniruri de război – cum ar fi drone rusești doborâte, obuze de artilerie și imagini de primă mână ale înfrângerilor rusești – pentru a strânge fonduri pentru soldații din prima linie, relatează New York Times.

Militarii au declarat pentru NYT că mai multe unități care luptă împotriva forțelor ruse în Ucraina trebuie să-și cumpere propriile arme și provizii, bazându-se de obicei pe donații externe. Aceste donații s-au diminuat de la începutul războiului, au spus ei pentru presa.

Ruslan Zubariev, de exemplu, a făcut bani dintr-un videoclip viral cu el ucigând de unul singur un grup de soldați ruși cu un lansator de rachete. Fondurile au mers direct către unitatea sa — Brigada 92 Mecanizată — pentru a cumpăra echipament.

„Nu primim aceste lucruri”, a spus Zubariev pentru NYT. „Le cumpărăm pe toate din banii noștri”.

Alții trimit arme dezactivate – cum ar fi lansatoare de rachete antitanc dezactivate – pentru a fi decorate și vândute celui mai mare ofertant la un centru de artă din Kiev, potrivit The New York Times.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Între timp, șeful fundației Come Back Alive – o organizație de caritate dedicată finanțării efortului de război al Ucrainei – a declarat pentru NYT că grupul a văzut scăderea donațiilor din 2022 și s-a orientat, de asemenea, spre vânzarea relicvelor de război, cum ar fi dronele rusești doborâte.

„Civilii nu realizează că, dacă sunt obosiți și nu mai donează, nu înseamnă că războiul s-a terminat”, a spus Zubariev pentru The New York Times.

Soldații ucraineni aflați în contraofensivă pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Rusia susțin că ajutorul extern primit nu este suficient. De asemenea, ei spun că Rusia trebuie înfrântă în Ucraina pentru ca o astfel de agresiune să nu se mai repete o perioadă.

„Armata rusă are un avantaj în ceea ce privește numărul de oameni, tancuri și artilerie”, a spus un locotenent senior cunoscut sub numele de „Cuba”. „Decalajul nu este la fel de mare ca acum un an. Dar totuși există un decalaj. Mergem înainte, pas cu pas. Nu este o sarcină ușoară.” El a adăugat: „Vrem mai multe echipamente grele, pentru a face o operațiune ofensivă de succes. Avem nevoie de un avantaj în tancurile grele – nu doar cele ușoare – și în artilerie”.

Rușii au avut mult timp la dispoziție pentru a-și pregăti apărarea, a spus Cuba. Ei au construit cele mai extinse fortificații văzute oriunde de zeci de ani, care au inclus trei straturi de tranșee, adâncime de 30 km, a spus el și au pus o mulțime de mine. Când brigada sa a luat cu asalt o poziție inamică luna trecută, au găsit mai multe camere subterane armate cu beton.

Cuba și-a exprimat frustrarea față de unii politicieni străini. „Percepția mea este că sprijinul din partea Occidentului este prea puțin, prea târziu. Trebuie să analizați situația, cu prea multe părți interesate. Reacționezi la realitățile de ieri și nu la cele de astăzi.” Ce le-ar spune celor care cred că contraofensiva a fost un eșec? „Vino aici și ajută”, a spus el. „Avem nevoie de înfrângerea completă a Rusiei, astfel încât acest lucru să nu se repete în 10-15 ani”.

#ucraineni #soldați #drone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.