Exporturile Moldovei se prăbușesc și aruncă economia în pragul recesiunii

Exporturile Republicii Moldova au constituit 1,7 miliarde de dolari, cu 8% mai puțin în cinci luni ale anului față de perioada similară a anului precedent, arata datele Biroului Național de Statistică.

Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-mai 2023 au constituit 1162,2 milioane dolari SUA (67,4% din total exporturi), fiind în scădere cu 19,6% față de perioada similară din anul 2022, care a influențat micșorarea valorii totale a exporturilor cu 15,1%.

Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-mai 2023 s-au cifrat la 563,3 milioane dolari SUA (32,6% din total exporturi), sau cu 30,9% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2022. Această creștere a contribuit la majorarea pe total exporturi cu 7,1%.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene, în ianuarie-mai 2023, au totalizat 1056,9 milioane dolari SUA (cu 12,5% mai puțin, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022), deținând o pondere de 61,3% în total exporturi, în scădere cu 3,2 puncte procentuale față de ianuarie-mai 2022.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în ianuarie-mai 2023, au avut o valoare de 435,2 milioane dolari SUA (cu 150,2 milioane dolari SUA sau cu 52,7% mai mult, în raport cu perioada similară din anul 2022), care echivalează cu o cotă de 25,2% în total exporturi, în creștere cu 10,0 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-mai 2022.

Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea în ianuarie-mai 2023 a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 1981,1 milioane dolari SUA, sau cu 273,9 milioane dolari SUA (+16,0%) mai mult, comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Molodva #deficit #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.