Special pentru AGEPI: Autorii nu pot beneficia de remunerație pentru prima jumătate a anului 2023, din cauza noii legi

În data de 13 iulie, opinia publică a fost alertată despre faptul că autorii nu vor beneficia de remunerația pentru prima jumătate de a anului 2023. Și acest lucru se datorează carențelor legii drepturilor de autor, care a fost votată și intrată în vigoare în mare grabă.

Asociația Națională „COPYRIGHT” susține că legea a fost votată cu implicarea unor persoane incompetente și diletante, exclusiv în interesul utilizatorilor, în detrimentul titularilor de drepturi și care denotă multiple riscuri de corupție aferente corupției regulatorii, constatăm faptul că la ziua de azi această lege este nefuncțională și nici nu poate fi implementată fără prejudicierea titularilor de drepturi.

„Prin Legea nouă toate licențele eliberate utilizatorilor au fost anulate, iar licențe noi nu au fost eliberate întârziat, iar ca rezultat, remunerația de autor nu a fost acumulată. În aceste condiții, achitările regulate ce urmau a fi plătite titularilor de drepturi pentru prima jumătate a anului 2023, nu pot fi efectuate. La moment, din partea OGC-lor și altor asociații obștești din domeniu se întreprind toate măsurile necesare pentru schimbarea situației și apărarea intereselor titularilor de drepturi”, se spune în declarația asociației.

Curios este faptul, că în timp ce redacția BANI.MD a atras atenția despre faptul că autorii nu-și pot încasa remunerația, AGEPI difuzează un comunicat și spune că declarațiile sunt false. Autoritatea scrie că au fost avizate și desemnate ca colector 2 organizații de gestiune colectivă: Asociația Obștească „AUTORITY” și Asociaţia Obştească „ARTTON” – pentru gestionarea dreptului de autor și a drepturilor conexe. Doar că această explicație a AGEPI nu are nimic comun cu faptele descrise în articolul Realitatea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Contactat de redacție, Liviu Știrbu, președintele AN COPYRIGHT a declarat că: „Din păcate, în ultimii 5 ani, AGEPI a acționat doar prin atacuri împotriva autorilor, deținătorilor de drepturi de autor și drepturi conexe, manifestate prin decizii ilegale emise de AGEPI. Chiar și după intrarea în vigoare a noii legi, de către OGC-le avizate și desemnate în calitate de colector, nu a fost eliberată nicio licență și nu a fost acumulat nici-un leu ca remunerație, și astfel, titularii de drepturi nu au primit nimic, deoarece noua lege nu poate fi implementată în practică. Aceasta înseamnă că domeniul de aplicare a dreptului de autor și al drepturilor conexe depășește cadrul legal, iar orice utilizare a operelor muzicale de către utilizatori este ilegală”, a punctat L. Știrbu.

Despre carențele legii cu privire la drepturile de autor BANI.MD a relata încă în la începutul acestui an. În iunie anul trecut, într-o scrisoare deschisă adresată guvernului în numele a peste 650 de membri, organizațiile de gestiune colectivă aprobate de stat Asociația Națională COPYRIGHT și Asociația Națională a Producătorilor și Interpreților de Fonograme și-au exprimat indignarea. Acuzând Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Moldovei de corupție, lucrând împotriva deținătorilor de drepturi și inducând în eroare guvernul, grupurile au descris proiectul revizuit de lege a drepturilor de autor ca fiind „absolut incompatibil” cu statutul Republicii Moldova de candidat la UE.

#drept de autor #Agepi #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.