Putin se retrage din acordul transportului cerealelor ucrainene pe Marea Neagră, după atacul podului din Crimeea

Rusia a declarat luni că se retrage din acord acordul cu privire la transportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră, intermediat de ONU la doar câteva ore după ce Moscova a declarat că Ucraina a atacat Podul Crimeei, scrie REUTERS.

Două persoane au fost ucise, iar fiica lor a fost rănită în ceea ce Rusia a considerat drept un atac terorist asupra unei artere majore pentru trupele ruse care luptă în Ucraina și un proiect de prestigiu deschis personal de președintele Vladimir Putin.

Explozii au fost raportate înainte de zori pe podul rutier și feroviar de 19 km (12 mile) care leagă Rusia de Crimeea, pe care Rusia a anexat-o de la Ucraina în 2014.

Kremlinul a declarat oprirea acordului, intermediat de Națiunile Unite și Turcia pentru a combate criza alimentară globală agravată de invazia vecinului său de către Rusia, nu are nimic de-a face cu atacul podului.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că părțile acordului cu cereale la Marea Neagră referitoare la Rusia nu au fost îndeplinite și, prin urmare, își încetează efectul.

Acordul, a spus el, a încetat să mai fie valabil astăzi și a fost oprit. Rusia, a spus el, va reveni la acord odată ce condițiile referitoare la Rusia vor fi îndeplinite.

Acordul urma să expire luni.

Armata ucraineană a sugerat că atacul ar putea fi un fel de provocare din partea Rusiei însăși, presa ucraineană a citat surse neidentificate spunând că Serviciul de Securitate al Ucrainei se află în spatele incidentului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.