Coreea de Sud vrea propria monedă digitală. Banca Centrală caută un partener care să analizeze aspectele practice

Banca Centrală din Coreea de Sud a anunțat luni că va alege un furnizor de tehnologie în vederea construirii unei platforme pilot pentru o monedă digitală, alăturându-se astfel altor bănci centrale care vor propria monedă digitală bancară centrală (CBDC).

Banca a declarat că este în căutarea unui partener care să analizeze aspectele practice ale lansării în mediul de testare a CBDC, primul astfel de pas în domeniu al celei de-a patra economii asiatice.

Eforturile instituției vin după ce răspândirea bitcoin și a altor criptomonede a deschis posibilitatea schimbării modului în care operează sectorul financiar.

Nu doar Coreea vrea propria monedă digitală. Băncile centrale din China, Marea Britanie și Suedia caută să dezvolte monede digitale, pentru a-și moderniza sistemele financiare, ca răspuns la declinul folosirii numeralului și ca o modalitate de a accelera interne şi externe, încercând astfel să evite ameninţarea criptomonedelor.

Platforma va conține simulări ale băncilor comerciale și ale punctelor de vânzare cu amănuntul, iar testele vor include plata prin intermediul telefoanelor mobile, transferul de fonduri și efectuarea de depozite, a spus banca.

Programul pilot se va desfășura din august până în decembrie anul acesta, și ar putea fi extins într-o a doua fază anul viitor.

#banca centrala #moneda digitala #Coreea de Sud

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar al Republicii Moldova a ajuns, în primele cinci luni ale anului 2025, la 6,83 miliarde de lei – în creștere față de luna aprilie, când era de 3,91 miliarde lei. Datele oficiale publicate de Ministerul Finanțelor arată o majorare accelerată a cheltuielilor, în timp ce veniturile nu țin pasul cu ritmul de creștere.

În perioada ianuarie–mai, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 29,5 miliarde lei, în timp ce cheltuielile și activele nefinanciare s-au ridicat la 36,35 miliarde lei – cu 19,2% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru acoperirea decalajului, autoritățile s-au bazat în principal pe împrumuturi de pe piața internă, în valoare de 9,9 miliarde lei. Sursele externe, însă, au înregistrat un sold negativ de 3,7 miliarde lei, semn că sprijinul extern întârzie sau este insuficient pentru a susține planul bugetar actual.

Chiar dacă bugetul asigurărilor sociale a fost executat cu un excedent de peste 1,3 miliarde lei, iar veniturile în acest sector au crescut cu 18,1%, efortul bugetar general este puternic afectat de cheltuielile tot mai mari.

Și în cazul fondurilor pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală s-a înregistrat un deficit important – de aproape 1,5 miliarde lei, în ciuda unei creșteri a veniturilor cu peste 26% față de anul precedent.

Executivul anunță că soldurile disponibile în conturile publice, la 31 mai, totalizau 5,46 miliarde lei, dintre care doar 1 miliard provin din proiecte finanțate din surse externe.